Doctorul grec care a revoluţionat sistemul medical românesc: respectat de Cuza şi de Regina Elisabeta, şi-a lăsat averea moştenire unui spital din Galaţi

Doctorul grec Aristide Serfioti a profesat prima dată medicina la Viena, iar în anul 1853 s-a mutat în Galaţi. A fost devotat meseriei sale şi a condus „Societatea Medicală” cu o mână de fier. Pentru meritele sale, Spitalul Militar din oraşul de la malul Dunării a primit numele doctorului Aristide Serfioti.

Doctorul Aristide Serfioti s-a născut în Grecia, la 20 iulie 1828. Provenea dintr-o familie elenă din Hydra. „În anul 1960, Ştefan Constantinide, lucrător în acea vreme la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale din Judeţului Galaţi, în urma unui control efectuat la Spitalul Municipal pe atunci, astăzi Spitalul de Psihiatrie «Elisabeta Doamna», a găsit în subsolul corpului administrativ un număr de 20 de volume conţinând documente legate de viaţa şi activitatea doctorului Aristide Serfioti. Aceste documente scot la lumină o activitate prodigioasă a medicului gălăţean. Acesta provenea dintr-o familie elenă, originară din Insula Hydra, din Grecia, el urmând studiile universitare medicale în Atena, între anii 1846 şi 1850”, a spus Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Ulterior, Aristide Serfioti s-a înscris la Universitatea de Medicină „Ludvig- Maximiliam” din Munchen, unde şi-a susţinut doctoratul. „După susţinerea acestui examen, doctorul Aristide Serfioti pleacă în diaspora, cu alte cuvinte vine în Moldova şi alege să îşi exercite profesia în oraşul de pe malul Dunării. La acea vreme, în Galaţi se afla o numeroasă comunitate de greci. Aici a fost medic militar şi a ajuns până la gradul de colonel, în anul 1862, al Spitalului Militar. A fost, în acelaşi timp, şi medic la Spitalul «Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană»”, a explicat Marius Mitrof.

Cu o mână de fier, „în 1863, doctorul Aristide Serfioti a infiinţat, ajutat de alţi colegi, «Societatea medicală din Galaţi», după modelul celei de la Iaşi, fiind preşedinte până în 1881. De asemenea, a condus Comitetul Crucii Roşii, adunând fonduri pentru îngrijirea soldaţilor români, căzuţi în timpul Războiului pentru Independenţă de la 1877 - 1878”, a declarat Marius Mitrof.

În aceeaşi perioadă, medicul a sprijinit şi construcţia Spitalului Orăşenesc, pentru toate aceste activităţi fiind decorat şi primind numeroase medalii şi ordinul «Coroana României» în gradul de comandor, «Steaua României» în gradul de ofiţer, Ordinul Rus «Sf. Stanislav» în gradul de comandor şi ordinul «Coroana Prusiei».

Un om al epocii sale

Aristide Serfioti a manifestat vederi largi, inovatoare, asupra problemelor de igienă şi salubritate ale gălăţenilor, contribuind direct la nimicirea epidemiilor de holeră. De asemenea, a „şlefuit” mentalitatea populaţiei şi a făcut front comun cu alţi colegi de breaslă, influenţând pozitiv activitatea autorităţilor administrative locale.

Doctorul a fost recunoscut ca membru al unei elite intelectuale şi a manifestat o atitudine progresistă, în contrast cu mentalul generaţiilor ce trăiau în „secolul naţionalităţilor”. Astfel, Aristise Serfioti s-a bucurat de respectul domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi al Doamnei Elena Cuza. De asemenea, se afla în relaţii foarte bune cu Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Lascăr Catargiu, primarul Constantin Ressu şi bancherul August Dall' Orso. Relaţii netensionate a menţinut şi cu locuitorii de pe moşia Fileşti-Calica, unde avea un conac şi acareturi.

Foto: Doctorul Aristide Serfioti şi soţia acestuia

„În anul 1878, cumpără de la membrii familiei Ghica moşia Calica, din comuna Fileşti, unde şi-a construit un conac, însă în 1880 ctitoreşte biserica cu hramul «Sfânta Treime», pe locul alteia din vălătuci, care data din 1845. Câteva icoane foarte valoroase, pictate pe lemn, se mai păstrează şi astăzi în biserica actuală. În interiorul acesteia, avea să îşi construiască binecunoscutul cavou de astăzi - care este monument istoric - unde şi-a înmormântat soţia şi unde avea şi el să îşi odihnească mai târziu trupul neînsufleţit”, a mai explicat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

După o carieră exemplară, în 1899, doctorul Aristide Serfioti a ieşit la pensie, dar după numai un an a renunţat la acest drept şi a optat pentru funcţia de medic primar al Spitalului «Sfântul Spiridon din Galaţi», până în 1901, când demisionează şi se retrage din activitatea medicală.

În timpul vieţii, doctorul a făcut numeroase donaţii, iar prin testament său, redactat la data de 23 august 1903, a donat mare parte din averea sa spitalului pe care l-a condus aproape trei decenii. Filantrop fără seamă, Aristide a fost considerat de lume drept un om de bine. Doctorul Aristide Serfioti a murit în dimineaţa zilei de 24 iulie 1905.

„În numele Comitetului de Administraţie al Spitalului din Galaţi, care are onoarea de a purta numele Majestăţii Voastre, «Elisabeta Doamna», cu durere vă aduc la înalta cunoştinţă decedarea doctorului Aristide Serfioti, membru fondator al acestui spital şi vicepreşedinte al Comitetului. Înmormântarea va avea loc marţi, ora 9 dimineaţa”, scria Pimen, Episcop al Dunării de Jos, Galaţi, la 25 iulie 1905, într-o scrisoare adresată Reginei Elisabeta.

În replică, aceasta a răspuns: „Cu mare părere de rău am aflat dureroasa pierdere resimţită de toţi nenorociţii şi bolnavii al căror binefăcător era doctorul Serfioti. Memoria sa va rămâne pururi în inima tuturor”, a scris Regina Elisabeta.

Anul acesta, pe 21 august, de Ziua Medicinei Militare, cadrele medicale ale Spitalului Militar de Urgenţă Galaţi au dezvelit bustul comemorativ al doctorului Aristide Serfioti

 Foto: Oana Cernat