Dintr-o posibilă capitală a ţării, Portul Galaţi a ajuns fier vechi

În urmă cu două secole portul de la Galaţi era considerat unul dintre nodurile comerţului european. La ora actuală traficul portuar de mărfuri a scăzut foarte mult, fiind reprezentat în proporţie de 90 % de produse metalurgice şi minereu de fier.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dezvoltarea oraşului Galaţi, până la instaurarea regimului comunist la mijlocul secolului XX, a depins de-a lungul istoriei sale de fluviul Dunăre. Dacă pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, portul Galaţi era renumit pentru comerţul cu grâne al negustorilor greci acum a ajuns să depindă de minereurile necesare siderurgiştilor indieni, poposiţi în urbea noastră, la ArcelorMittal.

Cuza a vrut să mute capitala

Istoricul Tudose Tatu ne-a declarat că Galaţiul nu ar fi devenit niciodată un oraş important al ţării dacă nu era port la Dunăre.


„În secolul al XIX-lea (în intervalul 1837-1859) şi apoi în perioada interbelică (mai exact, între anii 1934-1939), Portul Galaţi a cunoscut cele două momente de maxim avânt", ne-a precizat istoricul.

Datorită faptul că Galaţiul era cea mai importantă poartă de export către Franţa şi Marea Britanie, domnitorul Alexandru Ioan Cuza avea în vedere chiar să mute capitala în această parte a ţării. „Cuza dorea ca Galaţiul şi Brăila să se unească, iar capitala ţării să se mute în noul oraş", ne-a mai declarat Tudose Tatu.

Două motive au stat în calea mutării capitalei la Galaţi. În primul rând domnia relativ scurtă a lui Cuza (1859-1866). „Apoi s-a făcut o analiză la rece şi s-a considerat că zona era prea aproape de graniţă. Că ruşii putea ocupa foarte uşor capitala ţarii", a mai explicat Tatu.

Ca o dovadă a importanţei portului din S-E ţării, în timpul războiului Crimeei (1853-1856) aproximativ 500 de nave cu marfă, încărcate la Galaţi, erau blocate pe braţul Sulina de armatele ruse.

Acum: port de minereuri de fier

Peste două secole situaţia s-a schimbat în rău. În prima parte a acestui an, prin portul gălăţean au fost tranzitate în jur de două milioane de tone de marfă, cu doar un milion de tone mai puţin faţă de un port relativ mic, cum este cel din Tulcea. De asemenea este de remarcat faptul că 90% din mărfurile care ajung în portul de la Galaţi sunt destinate combinatului siderugic.

„În caz că se va ajunge la o încetare a activităţii în unitatea metalurgică, fluxul de marfă va fi o problemă şi vor trebui căutate soluţii alternative", a explicat Mihai Ochialbescu, directorul Administraţiei Portuare a Dunării Maritime (APDM).

Pentru a lărgi categoria produselor care ajung în portul de la Galaţi, APDM încearcă dezoltarea unor cheiuri verticale. Acest tip de infrastructură ar ajuta la creşterea transportului de marfă, în special de cereale. Cheiurile verticale ar urma să fie amenajate în Dana 31.


„Am depus un proiect la Ministerul Transporturilor şi ni s-a promis că se va încerca găsirea de fonduri", a declarat Mihai Ochialbescu. Cheiurile verticale vor permite operarea navelor la cheu şi în condiţiile unor ape mai scăzute. Un alt proiect care ar putea creşte volumul de traficului de mărfuri din porturile gălăţene este cel al platformelor de containere.

Au fost şi piraţi la Galaţi

Există documente încă din secolul al XVI-lea care amintesc de portul de la Galaţi. Una dintre acestea face referire chiar la grupări de piraţii care acţionau în această zonă şi care atacau vasele cu mărfuri.

„Există un document din 1565 în care este amintit de portul din Galaţi. Erau piraţi în zonă, iar autorităţile decid să înarmeze vase pentru a stăpâni piraţii din zonă. Treceau foarte multe mărfuri prin portul de la Galaţi şi era vital ca activităţile de comerţ să se desfăşoare în linişte", ne-a mai declarat Tudose Tatu.

În ceea ce priveşte prima atestare a activităţilor portuare de la Galaţi, aceasta datează din anul 1520.

citeste totul despre: