Dezvăluiri Adevărul: informaţii revoltătoare despre modul cum autorităţile de la Galaţi pun în pericol siguranţa populaţiei

Acte falsificate, stocuri insuficiente de antiderapante şi sectoare de drum pe care nu are cine interveni la deszăpezire. Consiliul Judeţului Galaţi este cap de listă în privinţa incompetenţei şi rău-voinţei. Instituţia amintită a falsificat în mod periculos necesarul de antiderapante pentru drumuri, cu scopul de a masca faptul că nu a făcut aprovizionarea cum trebuie. Şase cartiere din municipiul Galaţi fără operator de deszăpezire.

Experienţa neplăcută a anilor trecuţi în ceea ce priveşte deszăpezirea drumurilor din judeţul Galaţi pare să nu-i fi impresionat pe cei care conduc destinele oraşului şi judeţului. Ca urmare, deşi ne aflăm în plină iarnă (chiar dacă afară este vreme frumoasă, viforul ne poate lovi oricând), pregătirea pentru deszăpezire nu se află chiar la un nivel de lăudat. Ba chiar dimpotrivă.

Potrivit raportărilor oficiale înaintate Prefecturii Galaţi la jumătate lunii decembrie, stocurile de materiale antiderapante sunt departe de a fi suficiente, utilajele cam lipsesc, iar metodele de prevenire a troienirii drumurilor sunt cel mult de inspiraţie creştină: rugăciuni de vreme bună.

2.500 de metri de parazăpezi la 286 de kilometri de drum naţional

Dacă este să analizăm situaţia de pe drumurile naţionale care tranzitează judeţul Galaţi (DN 26 Galaţi-Oancea, DN 25 Galaţi-Tecuci, 24D Galaţi-Bârlad şi DN22B Galaţi-Brăila, plus E87 Galaţi-Girgiuleşti) descoperim, cu stupefacţie, că nici iarna aceasta nu s-a reuşit să se asigure o desfăşurare decentă de parazăpezi.

Statistica arată faptul că la cei 286 de kilometri de drum naţional aferenţi judeţului Galaţi, doar 2,5 kilometri sunt mărginiţi de parazăpezi, adică 0,8%. Infim şi ruşinos! Spre o sănătoasă comparaţie, să spunem că în Ungaria drumurile naţionale au parazăpezi pe cel puţin 20% din lungimea lor (obligaţie stabilită prin lege), iar în Austria, procentul ajunge la 30%.

Iar dacă prevenirea formării troienelor a fost lăsată la mila Domnului, nici intervenţia ulterioară (a omului) nu pare să fie chiar pusă la punct. Astfel, din cele 2.890 de tone de sare necesare drumurilor naţionale ce trec prin judeţul Galaţi, s-au aprovizionat doar 1.480 de tone, adică în jur de 50%.

Şi mai rău stau lucrurile şi la nisip, unde din cele 2.890 de tone necesare sunt pe stoc doar 1.050 de tone, adică doar o treime.

Statistici mincinoase, ca-n comunism, la Consiliul Judeţului

Lucrurile stau de-a dreptul halucinant la Consiliului Judeţului Galaţi, acolo unde  s-a încercat o oribilă falsificare a datelor pentru a masca incompetenţa în aprovizionarea cu materialele antiderapante necesare.
Astfel, necesarul a fost coborât cu mult sub normativul tehnic în vigoare, ca „să dea bine” la raportare, într-un stil administrativ ce aminteşte de perioada comunistă. De altfel, o astfel de manieră managerială este o obişnuinţă la CJ Galaţi sub mandatul lui Nicolae Bacalbaşa.

Concret, pentru cele 790 de kilometri de drumuri judeţene avute în administrare CJ ar fi trebuie să aprovizioneze (după normativele tehnice) 50% din standardul pentru drumurile naţionale la nisip şi 25% din cel la sare. Mai exact, vorbim, pentru o iarnă întreagă, despre 10 tone de nisip şi 10 tone de sare per kilometru de drum naţional şi 2,5 tone de sare şi 5 tone de nisip pentru un kilometru de drum judeţean.

Un calcul simplu, indică faptul că necesarul de materiale antiderapante pentru drumurile judeţene de la Galaţi s-ar fi ridicat la 2.000 de tone de sare şi 4.000 de tone de nisip. Însă, dintr-un condei, necesarul de nisip este redus la numai 2.650 tone, iar cel de sare la ridicola cantitate de 66 de tone.

Practic, după socoteala stupidă a celor de la CJ Galaţi, deszăpezirea unui metru pătrat de drum judeţean se poate face, toată iarna, cu doar 8 grame de sare, deşi toate normativele vorbesc de 25-30 de grame pe metrul pătrat la o singură împrăştiere.

Ca şi cum falsificarea necesarului n-ar fi fost suficientă, cei de la CJ au eşuat în achiziţionarea puţinului stoc propus. Instituţia are în stoc doar 32,5 tone de sare şi 1.300 de tone de nisip, încălcând prevederile legale care spun că autoritatea locală este obligată să asigure 75% din stocuri până la sfârşitul anului în curs.

La parazăpezi (adică la prevenire) este dezastru. Există doar 3.000 de metri de astfel de dispozitive, adică pentru 4 la mie din lungimea drumurilor judeţene!

CJ stă foarte prost şi la asigurarea utilajelor. Deşi are în grijă 790 de kilometri de drumuri, instituţia poate conta pe doar 62 de utilaje de deszăpezire (închiriate „la nevoie”), ceea ce înseamnă circa 14 kilometri per utilaj.

Cum la ultima zăpadă  serioasă de anul trecut, un utilaj reuşea să cureţe în medie aproximativ trei kilometri pe zi, înseamnă că orizontul de aştepare este sumbru: cel puţin cinci zile de drumuri judeţene blocate în caz de ninsori abundente.

Fără să vrem să dăm sentinţe, suntem nevoiţi să constatăm că la CJ Galaţi avem de-a face deja cu punerea în pericol, cu intenţie, a siguranţei populaţiei, caz în care, după umila noastră părere, este nevoie ca procurorii să se autosesizeze.

Galaţiul, cu şase cartiere de izbelişte

Din păcate, nici în municpiul Galaţi lucrurile nu stau liniştitor. Oraşul a fost împărţit în şase sectoare de deszăpezire însă doar cinci dintre acestea au putut fi atribuite prin licitaţie.

În aceste condiţii, unul dintre sectoare, compus din şase cartiere (Ţiglina 2, Micro 17, Micro18, Micro 16, Siderugiştilor Vest  şi zona Cătuşa2) a rămas de izbelişte. Adică, dacă va ninge se va ocupa de el... nimeni. Precizăm că deszăpezirea celorlalte sectoare va fi asigurată de Tancrad SA si de Ecosal.

Galaţiul stă prost, însă şi la aprovizionarea cu antiderapante. Astfel, dacă la nisip a fost completat stocul de 3.000 de tone, la sare s-au adus dosr 1.540 de tone din cele 3.500 necesare. Asta înseamnă, ca şi în cazul CJ, că este încălcată flagrant prevederea legală (din setul de legi legate de siguranţa naţională) ca stocurile să fie de 75% până la sfârşitul anului.

Pregătirea pentru iarnă lasă de dorit la Galaţi

Nici la Tecuci lucrurile nu stau bine. În stoc există doar 80 din cele 500 de tone de nisip necesare, doar 15 din cele 500 de tone de sare prevăzute, iar stocul de clorură de calciu este zero (dintr-un necesar de 50 de tone).

Trei comune din judeţ - Bălăşeşti, Scânteieşti şi Fundeni - au utilaje proprii de deszăpezire însă au stoc zero de carburat şi n-au nici bani să cumpere. La Bălăşeşti nu ş-a acoperit nici măcar necesarul de lemne pentru şcoli, tot din lipsă de bani, aşa că pe după anul nou este posbil ca elevii să tremure serios în clase.