De ce plâng mai mult femeile decât bărbaţii? Lacrimile de suflet, leacul minune al organismului
0
Pe lângă diferenţele evidente între bărbaţi şi femei, există şi explicaţii de natură psihologică, care fac ca femeile să plângă mai mult decât bărbaţii. Asta nu este neaparat un lucru bun, pentru că persoanele care se abţin să plângă rămân cu o cantitate de stres, ce poate degenera în boli fizice.
Plânsul are aspecte pozitive, dar şi negative. În cazul copiilor mici, specialiştii spun că dacă plâng vor fi sănătoşi, iar dacă plânge în exces, este posibil să sufere ulterior de ADHD (o tulburare de comportament caracterizată prin dificultatea celui diagnosticat de a-şi menţine atenţia şi a se concentra asupra unui lucru fără a fi distras de impulsivitate şi hiperactivitate).
Plânsul se manifestă diferit la bărbaţi în raport cu femeile. Conform unor statistici, femeile plâng de 3 până la 5 ori pe lună, iar bărbaţii plâng odată până la trei ori pe lună, iar unii chiar deloc.
Femeile plâng mai mult decât bărbaţii pentru că asta este natura feminină, ele sunt mai receptive, mai emoţionale, în timp ce bărbaţii sunt mai cerebrali, mai mentali.
Asta arată practic receptivitatea individului respectiv la emoţiile celor din jur. O persoană acumulează mult stres, tensiune fizică, emoţională sau intelectuală, iar acestea sunt eliberate prin plâns.
Lacrimile sunt declanşate de nervii din sistemul limbic, care ajung din trunchiul cerebral în glandele lacrimare.
Plânsul de cele mai multe ori este un factor eliberator, scopul acestuia fiind unul emoţional.
Unde duce plânsul în exces
Sunt unele persoane care se abţin să plângă, în special în prezenţa altor persoane, dar odată ajunse acasă se descătuşează şi plâng. Alte persoane plâng pentru că îi văd pe alţii că plâng, deci vorbim de aşa numitul plâns prin simpatie.
De multe ori plânsul este ca un semnal de ajutor, pe care cei din jurul său îl percep imediat şi încearcă să îl ajute. Per ansamblu, plânsul ne ajută să ne eliberăm de stres, dar plânsul în exces dăunează organismului.
”Când o persoană plânge foarte des, pierde foarte multă energie vitală, iar mintea nu mai acţionează la aceeaşi parametri. O astfel de persoană nu se mai poate concentra, nu mai are energie şi nu mai are nici randamentul dorit”, precizează Stelian Chivu.
Există chiar o glumă, care spune că ”decât să râzi la psihiatru, mai bine plângi la psiholog”.
Este recomandat să plângi pe umărul cuiva. Dacă nu ai o persoană apropiată, o poţi face la duhovnic sau psiholog. Există chiar anumite psihoterapii, care te ajută să eliberezi stresul acumulat prin plâns.
Ne simţim mai bine după ce plângem pentru că organismul eliberează hormonii vinovaţi de acumularea stresului.
”Când plânge, persoana respectivă arată că lasă garda jos. Atunci, el nu mai este violent, nu mai este gata de atac. Dimpotrivă, cere ajutor, apărare sau iertare”, detaliază psihologul Stelian Chivu.
Când e bun plânsul
Lacrimile aduc şi diminuarea excesului de energie emoţională, restabilind homeostazia (proces de reglare prin care organismul îşi menţine diferitele constante ale mediului interior în limitele valorilor normale).
O partidă bună de plâns te echilibrează, dar o partidă prelungită de plâns te devitalizează.
Un alt aspect extrem de important al plânsului este că umezeşte ochii. Deşi pare greu de crezut, există persoane care nu au lacrimi şi îşi pun în ochi lacrimi artificiale.
În cazul acestor persoane, glandele lacrimare au fost influenţate de anumite dezechilibre din corp şi nu au lacrimi. Dacă se folosesc lentilele de contact în exces sau calculatorul este utilizat prea mult, ochii vor lăcrima, deci organismul găseşte mereu căi de a se proteja.
Când este creată o presiune mentală, omul rămâne interzis sau chiar şocat, blocat. Când se crează o presiune emoţională, organismul se eliberează prin plâns.
Din păcate, lacrimile sunt folosite de multe ori şi ca un instrument de manipulare sub forma şantajului emoţional. În cazul copiilor, plânsul mai este numit şi cordonul ombilical acustic.
”Când copilul plânge, mama intră în stare de alertă”, explică psihlogul Stelian Chivu.
Plânsul este de cele mai multe ori asociat cu eliberarea durerii. Spre exemplu, durerea fizică neexprimată crează un puternic şoc emoţional.
În cazul copiilor, plânsul protejează ochii datorită caracteristicilor antivirale şi antibacteriene ale lacrimilor.
Plânsul din orice
Există oameni care plâng la cel mai neînsemnat eveniment. Asta arată o sensibilitate pronunţată a acestora la factorii exteriori.
Persoanele în cauză trebuie să conştientizeze că au o problemă şi să acţioneze în sensul rezolvării ei. O problemă şi mai mare o au persoanele care plâng prin empatie cu alte persoane. Acest lucru nu este deloc în regulă, pentru că în loc să ajuţi persoana să îşi rezolve problema, nu faci altceva decât să devii şi tu un plângăcios.
”În loc să aibă o stare înaltă, de încurajare, de îmbărbătare, accentuează starea de rău a persoanei care plânge”, precizează Stelian Chivu.
Există şi situaţii în care plângem pentru că ne simţim vinovaţi de ceva ce am făcut sau nu am făcut. Nu este recomandat să plângi de ce îţi aduci aminte, pentru că nu faci altceva decât să retrăieşti la nesfârşit situaţia şi starea respectivă.
Este plâns de tristeţe, de supărare, şi este plâns de fericire, aşa numitele lacrimi de suflet.
Plânsul poate apare şi când trăim nişte emoţii foarte intense şi ne dau lacrimile de bucurie. Plânsul reprezintă practic o descărcare emoţională a persoanei respective.
”Este o formă de eliberare a organismului prin lacrimi”, explică psihologul Stelian Chivu.
Concluzionând, trebuie să plângem des şi de fericire. Nu întotdeuna va fi posibil, dar când se iveşte ocazia, nu trebuie să o ratăm.
Se încarcă comentariile...
