De ce avem coşmaruri şi cum putem paraliza în somn - explicaţia specialiştilor. Care sunt oamenii cu risc mai mare de a visa urât în fiecare noapte

De ce avem coşmaruri şi cum putem paraliza în somn - explicaţia specialiştilor. Care sunt oamenii cu risc mai mare de a visa urât în fiecare noapte

Vi s-a întâmplat să vă treziţi ţipând în urma unui coşmar sau să auziţi pe cineva spunând că a avut paralizie în somn? Un medic internist şi specialist în probleme de somn explică pentru Adevarul.ro ce se întâmplă de fapt atunci în corpul nostru.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cercetătorii din domeniu au arătat că visele pot reprezenta indicii importante în ceea ce priveşte starea de sănătate a oamenilor, iar visele violente pot fi un semn timpuriu al dezvoltării unor afecţiuni ale creierului.

„Coşmarurile sunt o tulburare de somn şi beneficiază de o codificare în sistemul internaţional al tulburărilor de somn. Ele reprezintă o invaliditate sau o boală doar dacă se soldează cu o disfuncţie diurnă. Dacă persoana respectivă are coşmaruri care îi afectează calitatea somnului şi îi scurtează durata somnului sau fragmentează somnul în asemenea măsură încât omul devine somnolent sau disfuncţional a doua zi, da, reprezintă o problemă de sănătate şi pacientul beneficiază de psihoterapie şi de tratament medicamentos.

La schimbarea stadiilor somnului există o instabilitate electrică a creierului. De obicei coşmarurile apar la trecerea în REM (mişcarea rapidă a ochilor) şi la alte stadii sau viceversa. Practic, pe fondul unei anxietăţi, a unei cantităţi mari de adrenalină, a unei încărcări psihice crescute, apar coşmarurile. Acestea pot fi însoţite şi de alte tulburări. Dacă vorbim de tulburări motorii în somn, deja e o problemă neurologică”, a explicat dr. Sînziana Lovin, expert în probleme de somn.

În urma unui studiu, s-a constatat că riscul de a avea coşmaruri este de trei ori mai crescut în rândul persoanelor care au bătăi neregulate ale inimii, în timp ce riscul creşte de până la şapte ori în rândul persoanelor care acuză dureri în piept. În unele cazuri, oamenii au relatat că au avut paralizie în timpul somnului.

„Terorile nocturne fac parte din categoria parasomniilor. Acestea sunt manifestări care nu sunt legate neapărat de somn, ci de această instabilitate electrică la trecerea dintre stadii şi se diagnostichează prin polisomnografie completă. Cu alte cuvinte, pacientul doarme o noapte într-un laborator de somn, cu electrozi care măsoară activitatea electrică a creierului şi funcţiile celorlalte organe”, a declarat dr. Sînziana Lovin, expert în probleme de somn.

În viaţa cotidiană, cu toţii avem trei stări fundamentale: starea de vigilenţă, starea non-REM (fără vise, în care ne reîncărcăm energetic pentru a doua zi) şi somnul REM (somnul cu mişcări oculare rapide).



„Somnul REM se caracterizează printr-o activitate electrică şi chimică a creierului absolut furtunoasă, spectaculoasă, în care se vehiculează în somn nişte scenarii fantastice. Ritmul respirator este instabil, la fel şi cel cardiac. Cea mai lungă porţiune de somn REM o facem către trezire, în ultimele ore ale dimineţii, atunci când temperatura din miezul creierului este cea mai scăzută. Practic, aceste scenarii fantastice, încărcate intens emoţional ne maturizează afectiv şi ne pregătesc să facem faţă zilei de mâine. Bolnavii de apnee în somn nu pot intra în această stare pentru că se sufocă, sunt practic privaţi de acest somn benefic pentru sănătatea mintală. Aceşti oameni au frustrări şi, din punct de vedere psihologic, au probleme deosebite”, a precizat dr. Sînziana Lovin, expert în probleme de somn.

Paralizia în somn

„Faptul că există paralizie în somnul REM este ceva fiziologic. Toţi muşchii somatici trebuie să fie paralizaţi, altfel ne-am ridica din pat şi ne-am manifesta conţinutul visului. Această paralizie este o adaptare protectivă pentru noi. Dar dacă organismul nostru confundă starea de paralizie cu starea de veghe şi cu cea de somn, atunci pot apărea manifestări la trezire. Când ne trezim după vis, ar trebui să ne recăpătăm tonusul muscular”, a explicat dr. Sînziana Lovin, expert în probleme de somn. Pentru un somn odihnitor, nu consumaţi alcool şi tutun înainte de culcare, aerisiţi dormitorul şi evitaţi stresul.

Dr. Sînziana Lovin s-a născut la Iaşi şi în prezent practică medicina la Spitalul Clinic Militar de Urgenţă Iaşi, precum şi la o clinică privată din Galaţi. În 2010, tânărul medic a obţinut Premiu de excelenţă din partea Colegiului Medicilor şi a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi pentru lucrarea „Complianţa la tratament a pacienţilor cu apnee în somn”.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: