Dascălul care iniţiază studenţii în nanotehnologie şi aplicaţii în medicină ale laserelor

Dascălul care
iniţiază studenţii în nanotehnologie
şi aplicaţii în medicină ale laserelor

Simona Condurache-Bota Foto: arhiva personală

Simona Condurache-Bota (44 de ani), doctor în Fizică şi jurist, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe si Mediu din cadrul Universităţii Dunărea de Jos, şcoleşte tinerii în ceea ce priveşte compoziţia atmosferei terestre, ce rol are fiecare componentă a sa şi cum o influenţează oamenii, în special prin poluare, dar şi în munca de sisif a căutării unor materiale care să îşi schimbe proprietăţile odată cu factorii de mediu.

Simona, în prezent doctor în fizica semiconductorilor, şi-a dorit de mic copil să devină profesor. ”Îmi aduc aminte că mama se amuza pentru că eu ascultam păpuşile cu care mă jucam, mă ascultam prin ele, iar dacă nu ştiam prea bine, le scoatem pe hol şi le pedeapseam”, ne povesteşte cu umor dascălul cum a început drumul său către catedră.

Până  în clasa a XII-a s-a pregătit pentru Medicină, dar ne dezvăluie că nu a făcut-o din convingere, ci mai degrabă pentru că familia îşi dorea asta. I-a plăcut dintotdeauna Fizica, a şi câştigat o olimpiadă judeţeană şi s-a calificat la naţională, iar alegerea de a merge ulterior pe acest drum a venit firesc.

”Mă chinuia îngrozitor Biologia, mi se părea că nu are logică, că mare parte este de ţinut minte. Numai partea de metabolism mi se parea logică pentru că avea legătură cu Chimia şi Fizica privind desfăşurarea proceselor, iar restul trebuia să toceşti. Mă străduiam îngrozitor, dar învăţam un capitol şi îl uitam pe cel de dinainte”, îşi aminteşte Simona. A urmat Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pe care a absolvit-o pe specializarea Optică, Spectroscopie şi Laseri.

A urmat apoi şi un master, făcând practică la un laborator dotat cu un laser cu pulsuri ultrascurte din Olanda, iar în acea perioadă  a primit şi o bursă de la Societatea Europeană de Fizică. ”Făceau imagistică în timp real a modului în care a acţiona un medicament care era injectat într-un ţesut”, ne introduce puţin profesorul în lumea fascinantă a laserelor şi a aplicaţiilor lor în medicină.

”Orice ardere de combustibil fosil este generatoare de gaze cu efect de seră”

După absolvirea facultăţii, a predat Fizică la Colegiul ”Radu Negru”, Colegiul ”Sfânta Maria”, Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate şi Colegiul Naţional ”Vasile Alecsandri” din Galaţi, iar în 2002 a venit prin concurs la Facultatea de Ştiinţe si Mediu, iar între timp a devenit membru al Societăţii Române de Fizică, şi recunoaşte că este puţin mai greu cu studenţii.

”Îmi plăcea să fiu profesor de liceu, am predat inclusiv la gimnaziu, iubesc copiii, ai un alt feedback. Cu studenţii e mai altfel, ei sunt mai maturi, au o altă viziune asupra lucrurilor”, ne mărturiseşte dascălul. Timp de trei luni, în 2013, a făcut practică la Şcoala Europeană de Cercetare în Atmosferă de la Grenoble (Franţa) şi a lucrat cu telescoape, spectroscoape, a lansat baloane meteo şi a făcut diverse măsurători. În prezent, este cooptată într-un proiect iniţiat de Institutul de Cercetări Spaţiale Bucureşti, ce vizează activitatea solară, vântul solar şi cum influenţează ele magnetosfera Pământului.

Simona Condurache-Bota alături de studenţii săi FOTO arhiva personală

În prezent, predă la Facultatea de Ştiinţe si Mediu din Galaţi mai multe discipline, fiind vorba de Bazele Ştiinţei Mediului, Atmosferă şi Calitatea Aerului, Nanotehnologii în Studii de Mediu şi Metode Spectrale de Analiză, Fizica Atomului şi Moleculei şi Laseri cu Aplicaţii în Medicină la noul program de studiu autorizat la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu din al cărei colectiv fac parte. La cursurile sale vin şi studenţi trecuţi de prima tinereţe pentru că fie doresc să aibă studii superioare pentru a avansa în carieră, fie pentru că au căutat ani de zile acest gen de informaţii, iar acum au ocazia să afle mai multe şi să aprofundeze aceste interesante domenii.

Simona îşi învaţă studenţii despre compoziţia atmosferei terestre, structura acesteia, ce rol are fiecare componentă a sa şi cum o influenţează oamenii, în special prin poluare. ”Faptul că ne deplasăm cu maşinile personale este un factor care influenţează atmosfera. Orice ardere de combustibil fosil, petrol, derivaţii de petrol şi chiar o sobă în care ardem cărbuni este generatoare poluanţi toxici la inhalare şi nu numai sau de gaze cu efect de seră care produc încălzirea excesivă a climatului şi instabilitatea sa şi poluanţi. Noi suntem din ce în ce mai mulţi şi eliberăm din ce în ce mai mult dioxid de carbon în atmosferă prin respiraţia noastră şi prin activităţile noastre care implică în special procese de ardere”, ne prezintă profesorul câţiva dintre cei mai importanţi factori de poluare cu care se confruntă omenirea în prezent.

”Îi implicăm permanent în lucrări practice”

Doctor în fizica semiconductorilor, dascălul îi iniţiază pe tineri şi în nanotehnologiile în studii de mediu, care înseamnă practic căutarea unor materiale care să îşi schimbe proprietăţile reproductibil cu factorii de mediu, cum ar fi umiditatea, temperatura şi câmpurile de forţă, precum câmpul magnetic.

”Trebuie să ştii principiile din spate, trebuie să ştii dacă acel material este nanostructurat, iar pentru asta ai nevoie de metode de imagistică, iar apoi cauţi aplicaţii ale acestora. Acum s-a ajuns la structuri de genul nanotuburilor de carbon”, punctează Simona.

Laserul are numeroase aplicaţii în medicină, dar pentru a lucra în acest domeniu, studenţii trebuie să ştie baza, adică principiile de funcţionare ale laserelor şi mecanică cuantică. E, de fapt, fizică cuantică, adică partea la care profesorul le explică tinerilor cum funcţionează lucrurile la nivel de atomi şi molecule.

În oftalmologie, sunt acum tot felul de tratamente pentru reglarea formei cristalinului la persoanele mioape. Muşchii din capătul cristalinului pot fi decupaţi sau modelaţi cu ajutorul laserului. În chirurgie, se folosesc din ce în ce mai multe radiaţiile laser, prin care se pot face şi aşa numite ablaţii, ce înseamnă distrugerea unei tumori sau un cheag de sânge la nivel local, fără afectarea ţesuturilor şi organelor din apropiere.

În dermatologie, lumina intens pulsată este folosită pentru îndepărtarea părului de pe anumite zone ale corpului, iar terapia cu laser este practicată pentru îndepărtarea unor formaţiuni de pe piele.  

”Fără practică, studenţii rămân cu senzaţia că au învăţat nişte informaţii şi cam atât. După ce vor fi angajaţi, va fi un handicap pentru că nu vor şti să facă nimic practic. Noi îi implicăm permanent în lucrări practice, în proiecte de cercetare, în practică în specificul viitoarei profesii, mai ales pentru întocmirea lucrărilor de licenţă”, ţine să ne spună profesorul. Studenţii şcoliţi de Simona vor deveni specialişti în Ştiinţa mediului, pentru specializarea acreditată, respectiv vor deveni fizicieni medicali la absolvirea noului program de studii de Fizică medicală.

Asta înseamnă că vor cunoaşte foarte bine principiile pe baza cărora funcţionează aparatura medicală şi vor putea face reglajele necesare, astfel încât aceasta să aibă efectul dorit, dar şi efecte secundare minime.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: