Cum se umflau cu facturi false costurile de reparaţii la şcolile din Galaţi. 350.000 de euro deturnaţi de o grupare din care făcea parte şi fostul deputat Boldea

Colegiul Dumitru Moţoc a fost una dintre victimele afacerii. FOTO C. Crângan

Procurorii susţin că cei şapte inculpaţi din „lotul Boldea” au acţionat concertat pentru a frauda bugetul de stat cu 350.000 de euro, folosind acte false şi presiuni politice. Maniera de a opera a celor şapte a devenit subiect de anecdotă.

Modul de acţiune descris de procurorii DIICOT în recentul dosar în care fostul deputat Mihai Boldea a fost trimis în judecată, împreună cu alte şase persoane, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni (respectiv „constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi instigare la complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, participaţie improprie la infracţiunea de evaziune fiscală şi instigare la evaziune fiscală”) aminteşte la perfecţie de o anecdotă despre corupţie.

Cică Sfântul Petru a organizat o licitaţie pentru o nouă poartă a Raiului, prilej cu care a lansat o cerere de oferte la care au răspuns trei constructori: unul african, altul italian şi, evident, unul român.

Negocierile au fost simple. Africanul a cerut 5.000 de euro, argumentând că îl costă 3.000 de euro materialele, iar 2.000 de euro manopera şi profitul. Italianul a cerut 8.000 de euro, explicând că materialele costă 3.000 de euro, însă manopera şi profitul sunt de 5.000 de euro, pentru că firma lui are reputaţie mondială solidă, deci trebuie să ţină la preţ.

În fine, românul a cerut 25.000 de euro, şoptindu-i Sfântului Petru, complice, „devizul”: „10.000 pentru mine, 10.000 pentru tine şi 5.000 pentru african, ca să facă lucrarea”.

Ei bine, această anecdotă se protriveşte mănuşă modului cum au operat, după câte afirmă procurorii DIICOT, inculpaţii din acest nou dosar penal (al patrulea) în care fostul parlamentar Mihail Boldea este trimis în judecată.

Vă reamintim că  demnitarul a fost deja condamnat la şase ani de închisoare în dosarul „Aviasan”, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, iar alte două dosare penale sunt pe rolul Curţilor de Apel din Iaşi şi Galaţi.

19 contracte aranjate şi 350.000 de euro deturnaţi

După câte se specifică în actul de trimitere în judecată a celor şapte inculpaţi (plus două firme) pus săptămâna trecută pe rolul Curţii de Apel Galaţi, reţeta infracţională era una simplă.

Respectiv, deputatul Mihail Boldea obţinea de la Guvern finanţări pentru un scop aparent lăudabil: reabilitarea şi modernizarea unor unităţi de învăţământ din oraşul Galaţi. Este vorba în special de instalarea de echipamente de supraveghere video şi de construirea de terenuri de sport.

În total au fost 19 contracte (dintre care 17 pentru nouă unităţi şcolare: Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc”, Grupul Şcolar „Gh. Asachi”, Grădiniţa nr. 38 „Licurici”, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”, Şcoala Gimnazială nr. 12 „Miron Costin”, Şcoala Gimnazială nr. 41, Şcoala Gimnazială nr. 42 „Sf. Împăraţi”, Grădiniţa nr. 61 „Ion Creangă” şi Grădiniţa nr. 64 „Ileana Cosânzeana”) şi două cu Direcţia de Sănătate Publică Galaţi.

În paranteză fie spus, instituţia sanitară era condusă pe atunci chiar de către fratele deputatului, dr Valentin Boldea, care are şi el calitatea de inculpat în acest dosar, fiind acuzat de abuz în serviciu.

Oferte din pix şi presiuni politice

Toate cele 19 contracte amintite au fost atribuite prin selecţie de oferte şi au ajuns la două firme: Geco Clean SRL Galaţi  (administrată de inculpatul George Hristu) şi Red Office Clean SRL Galaţi (administrată de inculpatul George Roşu).

Însă dosarele de selecţie de oferte pentru lucrări erau „fabricate” astfel încât să pară că au fost mai mulţi ofertanţi. deşi doar ofertele firmelor „agreate” erau reale, restul fiind nişte făcături în numele unor firme fantomă.

Ulterior, contractele mult umflate erau subcontractate altor firme, la preţul real, iar diferenţa era însuşită, cu facturi false, de firmele ai căror patroni au fost trimişi în judecată împreună cu Boldea.

Facturile false au fost descoperite, de altfel, de către Garda Financiară, care a sesizat procurorii că la unităţile şcolare ajungeau două facturi pentru fiecare lucrare, însă doar una dintre acestea era de fapt înregistrată în contabilitate, cealaltă fiind evaziune fiscală pură. Metoda a dus la deturnarea a nu mai puţin de 350.000 de euro.

Actul de trimitere în judecată stipulează şi că fostul deputat i-ar fi ajutat pe George Hristu şi pe George Roşu „să îi determine pe directorii unităţilor de învăţământ menţionate mai sus ca, în calitatea lor de funcţionari publici şi în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, fără vinovăţie, să-şi îndeplinească în mod defectuos obligaţiile de serviciu, cu ocazia încheierii şi derulării a 19 contracte de reabilitare”.

De altfel, toţi directorii instituţiilor şcolare amintite au fost audiaţi de către anchetatori, prilej cu care ar fi declarat că au fost suspuşi unor presiuni politice pentru a accepta contractele respective.

Dosarul (cu numărul 302/44/2016/a1) este pe rolul Curţii de Apel Galaţi, urmând să aibă primul termen de judecată pe 17 mai 2016.

Mai este de menţionat că Mihail Boldea, Valentin Boldea şi Mircea Bivol au dat în judecată toţi ziariştii care au scris despre aceste afaceri scandaloase, cerând instanţei să-i oblige de la plata unor daune astronomice, de ordinul sutelor de mii de euro, pentru că le-ar fi prejudiat imaginea. Dosare amintite sunt şi ele pe rolul instanţei.