Cum se tratează infarctul osos, boala îngrozitoare care afectează cu precădere bărbaţii. Medic: „Această afecţiune este asemănată cu infarctul inimii“

Cum se tratează infarctul osos, boala îngrozitoare care afectează cu precădere bărbaţii. Medic: „Această afecţiune este asemănată cu infarctul inimii“

Medicul Vlad Predescu realizează între 400 şi 500 de intervenţii chirurgicale pe an FOTO V. Predescu

Dr. Vlad Predescu, medic primar ortopedie-traumatologie, a explicat pentru „Adevărul” cum poate fi recunoscută o astfel de afecţiune, ce impact are asupra vieţii noastre şi care sunt paşii către recuperare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Infarctul osos se traduce prin oprirea circulaţiei sangvine într-o zonă din ţesutul osos, care după ce nu a mai fost vascularizat, s-a necrozat şi a „murit”. Deşi puţini sunt cei care au auzit de această afecţiune, impactul ei ne poate schimba viaţa.

„Această afecţiune este asemănată cu infarctul inimii. Boala poate apărea la nivelul oaselor lungi sau în jurul articulaţiilor şi de multe ori poate fi descoperită întâmplător. Practic, articulaţia se slăbeşte şi cartilajul de deasupra se poate degrada. Daca acel cartilaj se strică, apare artroza şi se compromite articulaţia. Cel mai cunoscut infarct osos şi cel mai invalidant de altfel este cel care apare la nivelul capului femural şi este cunoscut sub numele de necroză aseptică de cap femural. Pe locul doi se află genunchiul şi metatarsienele. Această condiţie patologică mai poartă denumirea de necroză osoasă”, a explicat dr. Vlad Predescu, medic primar ortopedie-traumatologie.

Amânarea vizitei medicale agravează boala   

Necroza capului femural la nivelul şoldului vine cu dureri în zonă. De multe ori, pacientul le neglijează, când de fapt, în acest moment, un diagnostic pus corect ar putea salva articulaţia coxo-femurală.

„În lipsa unui consult de specialitate, boala progresează şi încet, încet, articulaţia coxo-femurală se distruge, cartilajul articular dispare şi se instalează coxartroza. Aceasta presupune dureri permanente la nivelul şoldului, pierderea mobilităţii lui şi mers şchiopătat. Din păcate, în majoritatea cazurilor, la nivelul şoldului tratamentul este întotdeauna chirurgical. În stadiile incipiente se pot face intervenţii de salvare a articulaţiei, cu 80% şanse de succes - acesta este momentul ideal de tratament, dar care este pierdut deoarece pacientul se prezintă prea târziu la specialist. În stadiul avansat, când de regulă se prezintă pacientul la medic, unica soluţie este intervenţia de înlocuire completă a articulaţiei şoldului cu o proteză. În cazul pacienţilor tineri, este necesară folosirea unor proteze performante care să le asigure o folosire de 20 de ani a articulaţiei şoldului”, a precizat dr. Vlad Predescu, medic primar ortopedie-traumatologie.

Persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 şi 60 de ani sunt cele mai predispuse la această îmbolnăvire, cei mai afectaţi fiind bărbaţii.

„Cauzele nu au fost complet elucidate, însă alcoolismul, fumatul, administrarea prelungită de cortizon, diabetul, bolile genetice şi reumatismale, hemofilia şi infecţiile sunt factori de risc dovediţi. În privinţa profesiilor, boala a fost descrisă prima dată în rândul scafandrilor”, a spus dr. Vlad Predescu, medic primar ortopedie-traumatologie.

FOTO Adevărul

De-a lungul carierei sale, renumitul medic a tratat de infarct osos şi o tânără de 23 de ani.

„Pacienta avea o boală reumatismală gravă – poliartrită reumatoidă – şi a necesitat un tratament prelungit cu Prednison, medicament care pe de o parte salvează viaţa şi controlează poliartrita, dar care pe de altă parte are efecte adverse care constau în necrozarea capului femural. În cazul tinerei de 23 de ani a fost necesară o intervenţie chirurgicală pentru montarea uneo proteze extrem de performante. Am fost plăcut surprins când fata avea 29 de ani şi m-a sunat să îmi spună că a reuşit să aducă pe lume un copil”, ne-a relatat dr. Vlad Predescu.

După o operaţie de protezare, pacietul se ridică din pat a doua zi, iar în primele săptămână de la intervenţie, acesta se deplasează cu cadru, cârje şi ulterior baston. În cazul persoanelor al căror job se desfăşoară la birou, acestea îşi pot relua activităţile după trei săptămâni. Însă dacă ne referim la pacienţi cu un stil de viaţă mai activ, recuperarea poate dura aproximativ două luni.

„În prezent, am introdus în practică protezarea minim invazivă a şoldului care are o perioadă mai scurtă de recuperare, dar aceasta se poate face numai la anumiţi pacienţi selectaţi. Infarctul osos poate fi evitat doar prin identificarea factorilor de risc enumeraţi, dar în multe cazuri, acesta apare fără nicio cauză prealabilă”, a explicat pentru „Adevărul”, dr. Vlad Predescu, medic primar ortopedie-traumatologie.

În stagiile incipiente, afecţiunea nu are simptome şi zonele mici de infarct osos sunt descoperite întâmplător în urma unui examen radiologic de rutină. De asemenea, pentru diagnosticarea corectă este necesar şi examenul RMN.

Medicul Vlad Predescu realizează anual între 400 şi 500 de intervenţii chirurgicale, în special endoprotezarea genunchiului şi a şoldului, artroscopii, ligamentoplastii, revizia genunchiului şi a şoldului, chirurgia piciorului, traumatologia membrului inferior şi superior, chirurgie artroscopică a genunchiului şi a umărului, traumatologie sportivă.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: