Cum s-a inventat umbrela. Ce forme bizare aveau primele dintre ele şi cum vor fi integrate în telefonul mobil

Cum s-a inventat umbrela. Ce forme bizare aveau primele dintre ele şi cum vor fi integrate în telefonul mobil

FOTO Arhiva Adevărul

Istoricii spun că s-a născut acum mai bine de 4.000 de ani, fiind prezentă atât în China sau în Egiptul antic, cât şi în Asiria sau Grecia. Convenţional, inventatorii ei ar fi chinezii, iar cei mai importanţi inovatori au fost, în secolul al XVII-lea, italienii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din perspectiva istoriei invenţiilor, umbrela este (păstrând totuşi, proporţiile) cam ca roata: este sigur că este de o utilitate remarcabilă, a fost mereu perfecţionabilă, însă nimeni nu poate să-şi revendice categoric brevetul.

Cei mai mulţi dintre istorici înclină să de credit ideii că prima umbrelă s-a construit în China, acum circa 4.000 de ani. Interesant est că deşi umbrela este asimilată în proporţie covârşitoare cu ploaia, primul obiect de acest fel n-a fost pentru protecţia faţă de precipitaţii, ci faţă de soare.

Paternitatea patentului rămâne însă în zona controverselor, dat fiind că aproximativ în acelaşi timp (mă rog, la o distanţă de atâtea milenii, simultaneitatea este relativă), umbrelele apar atât în China, cât şi în Grecia şi Asiria.

Una peste alta, primele umbrele erau făcute din împletituri diverse (mătase, lână, in, cânepă, papură, iarbă, fâşii din bambus etc), din pene sau din piei de animale, şi semănau cu nişte evantaie mai măricele, cu un mâner lung. Cea mai frecventă formă era triunghiulară sau de sfert de cerc.

În unele surse de pe internet o să găsiţi informaţia că primele umbrele erau din hârtie, eventual cerată. Nimic mai fals. Umbrela a fost inventată acum patru milenii (cel puţin aşa spun istoricii), iar despre hârtie apar primele referiri de-abia acum două milenii.

Ar putea fi vorba însă despre papirus, dar acesta nu trebuie confundat cu hârtia deoarece este pseudo-frunza unei plante erbacee acvatică (Cyperus papyrus), „cu tulpina formată din foiţe membranoase, care creşte mai ales în Delta Nilului şi în Africa Centrală” (am citit din Wikipedia). Evident, se putea folosi nu doar la scris, ci şi pentru evantaiul care a stat la baza primei umbrele.

La fel de cert este că prima umbrelă de ploaie a fost inventată prin ceruirea (cu ceară de albine) a unei umbrele de soare.

Umbrelele erau des asociate cu regalitatea şi zeii

La începuturile ei, umbrela nu se făcea chiar aşa de uşor. Trebuia migală şi materiale costisitoare, aşa că era scumpă, deci nu era accesibilă oricui.

În vreme ce poporul de rând se apăra de soare cu frunze sau pălării din papură (foarte frecvente în lumea antică), feţele regale îşi procurau umbrele sofisticate, cu mânere din metale preţioase bătute cu nestemate şi acoperişul din mătase.

Stau dovadă basoreliefurile antice înfăţişând regi însoţiţi de slujitori care îi fereau de soare cu ajutorul unor umbrele mărginite de ciucuri. Mai târziu, în basoreliefuri au fost reprezentate umbrelele prevăzute cu o perdea din pânză brodată sau din mătase, confecţionate astfel pentru a proteja de soare întregul corp.

Basorelief antic cu nobili asirieni sub o umbrelă primitivă FOTO Wikipedia

La greci, pe lângă faptul că era nelipsită dintre accesoriile femeilor de rang înalt, umbrela era utilizată şi în ritualuri religioase desfăşurate în cinstea lui Dionis (zeul vinului şi al viţei de vie), acesta însuşi fiind reprezentat într-un basorelief cu un astfel de obiect în mână.

De asemenea, preotesele Atenei (zeiţa înţelepciunii în mitologia greacă), în timpul sărbătorilor dedicate acestei zeităţi, îşi acopereau capetele cu umbrele confecţionate cel mai adesea din piele.

Prima reinventare a umbrelei

Conform bunelor obiceiuri ale omenirii, din când în când lucrurile se reinventează. Nici umbrela nu face excepţie de la regulă, evident.

În secolul al XVII-lea, umbrela era reinventată de italieni care au realizat-o în forma pe care o cunoaştem acum şi a denumit denumit obiectele „umbrellaces”. Erau confecţionate din piele şi aveau formă asemănătoare cu cea a unui baldachin – cu ajutorul cărora se fereau de soare nobilii.

Ulterior, pe parcursul aceluiaşi secol, umbrelele au devenit un accesoriu din ce în ce mai utilizat de femeile din zona nordică a Europei, din cauza ploilor dese din această regiune.

Umbrele, ca accesoriu decorativ. FOTO Adevărul

Un secol mai târziu, scriitorul englez Jonas Hanway iniţiază un soi de protest şi se afişează timp de treizeci de ani purtând o umbrelă, încercând (cu succes) să deturneze prejudecata că umbrelele sunt accesorii strict feminine.

Primul magazin de astfel de obiecte s-a deschis – cum altfel? - în Londra, în jurul anului 1830. Se numeşte (dat fiind că mai există şi în zilele nostre) „James Smith & Sons” iar primele astfel de accesorii scoase la vânzare erau confecţionate din oase de balenă sau stinghii de lemn acoperite cu pânză din in unsă cu grăsime pentru a fi impermeabilă.

Umbrela cu spiţe din metal a fost inventată la mijlocul secolului al XIX-lea, de către Samuel Fox, care de fapt căuta o metodă să facă mai uşoară crinolina doambelor.

A doua reinventare a umbrelei

În timpurile moderne, umbrela trece printr-o nouă etapă a reinventării ei. Mai întâi a devenit pliabilă, apoi s-a pliat în format tot mai restrâns (pliere dublă), pentru ca apoi să caute noi forme. Deja există umbrela dublă, cea cu lanternă, umbrela-pelerină sau cu vizor şi câte şi mai câte variaţiuni pe aceeaşi temă.


Aşa arată umbrela dublă FOTO magenta.org

Şi materialele au evoluat spectaculos. Astfel, dacă un accesoriu contra ploii cântărea, acum un secol, circa două kilograme, acum greutatea s-a redus la 2-3 sute de grame, uneori şi mai puţin.

„Aparent, s-a inovat tot ceea ce se putea inova despre umbrelă. Însă aşa s-a zis mereu, iar surprizele n-au încetat să vină. Personal, cred că umbrela viitorului va fi integrată în smartphone şi va fi un soi de câmp de forţă care va ţine departe stropii de ploaie şi vântul. Cred că o astfel de tehnologie există deja şi e o chestiune de miniaturizare, nimic mai mult”, îndrăzneşte să parieze sociologul gălăţean Liviu Tănase.


Vă mai recomandăm şi:

Misterul celui mai bizar cimitir din România, unde sunt îngropate sute de căpăţâni umane puse-n oale din lut

Cine şi cum a inventat radiera. Povestea micii bucăţi de cauciuc care a permis oamenilor să-şi corecteze scriiturile 

Istoria neştiută a tragediei arctice provocate de o fabrică de conserve din România. Toţi exploratorii au murit
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările