Cum a reuşit un procuror „de treabă“ să acopere cu NUP-uri, ani în şir, abuzurile şi faptele penale ale primarului unei comune gălăţene
0Primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, a eliberat documente fictive pe baza cărora câţiva săteni şi-au mai vândut odată terenurile pe care deja le vânduseră către societatea Agromec Berheci. Sesizată de firma păgubită, procuroarea Maxim, de la Parchetul Tecuci, a decis neînceperea urmăririi penale, cu toate că era cât se poate de clar că legea fusese grav încălcată. Parchetul Galaţi a dispus reluarea cercetării penale.
Aşa cum v-am informat în ediţiile trecute, societatea Agromec Berheci (una dintre cele mai importante întreprinderi agricole din judeţul Galaţi) trece de câţiva ani printr-un adevărat coşmar juridic, care a adus-o în stare de insolvenţă.
Totul a început cu faptul că firma s-a pomenit executată silit de către Fisc în timp ce era în situaţie de forţă majoră (stare constată de justiţie, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, caz în care executările silite sunt interzise) şi a continuat cu o adevărată avalanşă de abuzuri ale instituţiilor statului, care l-au adus la exasperare pe administratorul societăţii, economistul Ion Banu.
Firma s-a văzut privată de despăgubirile pe care statul i le datora pentru pagubele suferite din cauza secetei (toate exploataţiile agricole din zonă şi-au primit banii integral, numai Agromec Berheci a primit doar parţial), iar concluziile responsabililor din Ministerul Agriculturii sunt halucinante: nu găsesc explicaţii pentru faptul că nu s-a plătit!
Colac peste pupăză, societatea s-a pomenit şi în situaţia de a fi deposedată de o parte din terenurile avute în proprietate, ca urmare a unor abuzuri deosebit de grave săvârşite de primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, împreună cu câţiva săteni rău-intenţionaţi sau doar manipulaţi de edil.
Ca şi cu toate acestea n-ar fi fost de ajuns, Agromec Berheci a trebuit să suporte şi deciziile bizare ale unor procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, dintre care se detaşează procuroarea Mihaela Maxim, autoarea unor lucrări penale invalidate de instanţă.
Bizar este că deşi instanţa a constatat că procuroarea a acţionat superficial şi neprofesionist, şefii acesteia nu au luat nicio o măsură, ba chiar au reconfirmat rezoluţiile criticate şi anulate de judecători, după cum vom arăta în cele ce urmează.
Judecătorii cer să se facă justiţie, nu lucru de mântuială
După cum arătam în articolul „Cum a fost jefuită o firmă gălăţeană de mai multe proprietăţi deţinute cu acte legale. Abuzul a fost orchestrat de un primar favorizat de procurori”, publicat în ediţia din 22 ianuarie 2016, Agromec Berheci a fost pur şi simplu jefuită de proprietăţi de mai mulţi săteni, instigaţi la tulburare de posesie de către Eugen Tăbăcaru, primarul comunei Ghidigeni.
Cum era şi firesc, Agromec Berheci depune plângeri penale împotriva făptuitorilor dar – surpriză! – procuroarea Mihaela Maxim, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, îi scoate pe toţi basma curată, dispunând neînceperea urmăririi penale. Motiv pentru care soluţia procurorului este atacată în instanţă.
Prin sentinţa penală nr. 243 din 18 mai 2009, Judecătoria Tecuci dispune redeschiderea urmăririi penale. Mai mult decât atât, instanţa constată că cercetarea penală s-a făcut superficial, fără a se strânge probe concludente, totul rezumându-se la simpla audiere a martorilor.
Parchetul tecucean a atacat sentinţa cu recurs la Tribunalul Galaţi, instanţă la care, de asemenea, Agromec Berheci a obţinut câştig de cauză.
„Tribunalul Galaţi constată că nu au fost administrate probe, nu s-a stabilit cine avea posesia în anul 2007, cine a ocupat aceste terenuri după primăvara acestui an. (...) Tribunalul constată că organul de urmărire penală face confuzie între noţiunile juridice de posesie şi proprietate, susţinându-se (în mod fals) că Agromec Berheci ar fi dobândit terenurile în discuţie cu încălcare dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 18/1991. Tribunalul reţine că o astfel de constatare intră în atribuţiile exclusive ale instanţelor de judecată (...). Mai mult, deşi nu au fost administrate probe, se reţine că o parte dintre făptuitori au acţionat fără intenţie, în timp ce pentru alţi făptuitori fapta nu există în materialitatea sa, aspecte ce ar trebui să rezulte din întregul probabtoriu în cauză”. Tribunalul Galaţi Decizia penală nr. 126 din 2 martie 2010.
Practic, judecătorii critică aspru rezoluţia procuroarei Maxim şi solicită refacerea întregii cercetări şi – atenţie! – „începerea urmăririi penale”, însă ceea ce avea să urmeze are darul de a lăsa pe toată lumea cu gura căscată, după cum veţi vedea.
Parchetul Tecuci le dă cu tifla magistraţilor de la Tribunal
Chiar dacă decizia Tribunalului Galaţi (nr. 126 din 2 martie 2010) pare foarte clară, procurorii tecuceni nu au fost impresionaţi deloc de situaţie. Ca urmare, pe data de 17 iunie 2010, sub semnătura aceleiaşi procuroare Mihaela Maxim, confirmă (din nou) rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale.
Analizând rezoluţia, descoperim că, de fapt, procuroarea nu a înlăturat niciuna dintre obiecţiile judecătorilor de la Tribunalul Galaţi. Se merge tot pe declaraţiile făptuitorilor, fără să se clarifice statutul juridic al proprietăţilor.
Mai mult decât atât, procuroarea acţionează ca un fel de avocat al celor care a tulburat posesia Agromec, argumentând că aceştia nu erau la curent cu treburile juridice şi au acţionat contrar legii fără intenţie. Practic, procuroarea Maxim ignoră în mod bizar principiul fundamental de drept potrivit căruia „necunoaşterea legii nu înlătură răspunderea penală”.
Ceea ce omite procuroarea este că tulburarea de posesie a continuat şi în 2008, 2009 şi 2010 (adică şi în timpul cercetării penale şi a proceselor), ceea arată că aveam de-a face cu o acţiune cu intenţie, care putea fi uşor demonstrată de o cercetare în teren, cu toate părţile implicate de faţă. Lucru pe care reprezentantul Parchetului nu l-a făcut, deşi judecătorii i-au cerut în mod expres să o facă.
Conform procedurii curente, rezoluţia este contestată la şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci, care, la rândul lui, îşi apără subalterna şi respinge contestaţia Agromec Berheci.
În paralel, societatea face plângeri şi împotriva procuroarei Mihaela Maxim, pe care o acuză de abuz în serviciu şi nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti ((nr. 126 din 2 martie 2010, a Tribunalului Galaţi), însă şefii parchetelor gălăţene resping plângerea, iar justiţia confirmă soluţia de neîncepere a urmăririi penale contra magistratului.
Aceeaşi soartă o are şi plângerea Agromec Berheci împotriva primarului Eugen Tăbăcaru, pe care în acuză de abuz în serviciu, fals şi uz de fals. Dosarul ajunge, bizar, tot pe mâna procuroarei Maxim, care respinge tot, iar instanţele de judecată confirmă soluţia.
Caruselul juridic dă apă la moară abuzurile
O atenţie deosebită, în tot acest hăţiş juridic, o merită parcursul dosarului plângerii iniţiale, contra celor 54 de săteni care au pus stăpânire abuziv pe terenurile Agromec Berheci.
Cum spuneam, soluţia Parchetului a fost infirmată de Judecătoria Tecuci şi de Tribunalul Galaţi, însă parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale şi în urma „refacerii” cercetării. Am pus cuvântul „refacere” între ghilimele pentru a sublinia că, de fapt, nu s-a refăcut absolut nimic.
În aceste condiţii, se ajunge din nou în faţa instanţei, iar în 3 ianuarie 2011, Judecătoria Tecuci se dezice de prima ei sentinţă în cauză şi respinge acţiunea societăţii păgubite şi menţine rezoluţia Parchetului tecucean.
Lipsa de măsuri din partea justiţiei duce, ca urmare, la o situaţie aberantă: în 2011, ţăranii acuzaţi de tulburare de posesie (dar absolviţi de vină de către procurori) prind curaj şi continuă să ocupe cu forţa proprietăţile Agromec Berheci. Mai mult decât atât, unii se duc şi culeg recolta de pe terenul societăţii private, deşi nu investiseră nici cinci bani pentru respectivele culturi, deci era clar ca lumina zilei că era vorba şi de furt, nu doar de tulburare de posesie.
Noi plângeri penale, noi soluţii contrare logicii
Evident, societatea face noi plângeri către Poliţie şi Parchet, însă, după deja cunoscutul obicei al acestor două instituţii, anchetele sunt tergiversate, iar în final se dă neînceperea urmăririi penale.
În data de 3 iulie 2012, aceeaşi procuroare Mihaela Maxim (care pare să fie procuror „cu dedicaţie” pentru toate litigiile Agromec Berheci) respinge plângerea contra făptuitorilor, argumentând că „făptuitorii audiaţi au declarat că nu au fost atenţionaţi că nu mai sunt proprietari ai terenurilor respective”.
Fotocopie după rezoluţia de respingere a plângerii penale.
Evident, la plângere sunt ataşate şi actele de proprietate (inclusiv hotărârile judecătoreşti care ţin loc de acte de vânzare cumpărare), însă acest lucru n-a impresionat-o pe procuroare, care a considerat că proba testimonială este mai importantă decât proba cu acte. Contrar principiilor de drept.
Constestaţia la rezoluţie este respinsă la foc automat, după numai câteva zile, respectiv pe 25 iulie 2012, de către prim-procurorul Neculai Jalbă.
În această horă a ridicolului intră şi Poliţia Tecuci, prin şeful ei, comisarul şef Florin Balcan, care „în interesul anchetei”, cere Agromec Berheci să dovedească faptul că i-a notificat pe cei care i-au tulburat posesia.
Solicitarea este realmente bizară, câtă vreme în perioada 2008-2012, făptuitorii fuseseră audiaţi de cel puţin patru ori la Parchet şi la instanţe pentru amintita infracţiune, deci este mai mult decât evident că ştiau erau acuzaţi că ocupaseră un teren care nu le aparţinea, iar acest lucru fusese deja demonstrat.
În faţa atitudinii ostile a Parchetului (era deja al şaptelea dosar în care urmărirea penală era refuzată), Agromec Berheci se adresează din nou instanţei, iar prin sentinţa penală nr. 516 din 6 decembrie 2012 Judecătoria Tecuci ia o decizie radicală: desfiinţează rezoluţia parchetului tecucean şi cere refacerea cercetării şi începerea urmăririi penale contra făptuitorilor.
Decizia Judecătoriei Tecuci prin care se cere, din nou, refacerea cercetării penale.
Decizia instanţei, apă de ploaie pentru procurori
În mod normal, dată fiind soluţia judecătorilor - să nu uităm, este a treia oară în acest conflict când judecătorii cer procuroarei Mihaela Maxim să refacă lucrarea penală – s-ar putea crede că, în sfârşit, se va face dreptate. Ei bine, nu-i aşa!
Sub presiunea instanţei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci începe urmărirea penală, însă, pentru tot felul de chiţibuşuri, cauza este tergiversată până în octombrie 2014, moment în care doarul este clasat de către... procuroarea Mihaela Maxim, pe motiv că s-a schimbat Codul Penal, iar tulburarea de posesie nu mai este infracţiune. Trecuseră deja şapte ani de la depunerea primei reclamaţii...
Culmea este că, de data aceasta procuroarea reuşeşte să descopere ce nu descoperise în ultimii şapte ani, în toate dosarele pe care le instrumentase: anume că Agromec Berheci fusese lipsită de posesie în mod abuziv.
Cumva hazliu, pe parcursul cercetării penale, Agromec Berheci formulează o plângere împotriva procuroarei Maxim, pentru tergiversare anchetei, iar plângerea – n-o să credeţi! – ajunge chiar la procuroarea reclamată, care dispune respingerea reclamaţiei pe motiv că este neîntemeiată. Că doar nu era să se pedepsească singură, nu?
Rezoluţia prin care procuroarea Maxim se pronunţă asupra plângerii contra domniei-sale.
Adevărul e ca untdelemnul: tot iese la suprafaţă
Cumva ciudat, adevărul avea să înceapă la suprafaţă într-o împrejurare aparent banală. Printr-o adresă oficială, Agromec i-a cerut la un moment dat primarului de la Ghidigeni să elibereze un certificat fiscal pentru opt sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru a putea intabula terenurile cumpărate anterior şi a căror tranzacţionare era dovedită prin cele opt sentinţe.
În sfârşit, după îndelungi tergiversări, prin adresa 1161/19.03.2014, primarul Eugen Tăbăcaru a răspuns că Agromec este înregistrată cu terenurile prevăzute în şapte din cele opt sentinţe, anunţând însă că unul din terenurile în discuţie, de 1,75 ha, fusese vândut. Tranzacţia, însă, după cum avea să se dovedească, fusese cu complicitatea primarului, care „reîmproprietărise” cu acte un localnic care anterior îşi vânduse terenul Agromecului.
Între timp, Agromec a intrat în insolvenţă. Administratorul judiciar Laura Creţu a cerut ca Primăria Ghidigeni să plătească daune pentru că, prin blocarea intabulării terenurilor a căror proprietară era în baza celor opt sentinţe, Agromec nu a putut beneficia de subvenţii.
În dosarul 3176/121/2014, aflat pe rolul Tribunalului Galaţi, primarul a cerut respingerea acţiunii, pentru că la un moment dat eliberase o adeverinţă prin care ar fi precizat că Agromec deţine în proprietate o suprafaţă totală de 77,44 ha. Dar adeverinţa era evazivă, nu specifica amplasamentul terenurilor.
Pe 25 mai.2015 instanţa a dispus expertiza contabilă judiciară care să evalueze pagubele suferite de Agromec. Experta Mariana Panţuru a stabilit că Primăria Ghidigeni a prejudiciat Agromec Berheci cu 81.949 lei şi că e bună de plată.
Mai mult decât atât, în baza faptului că Primăria recunoştea că încurcase borcanele cu terenurile, a fost formulată o nouă plângere penală din partea Agromec Berheci, de data aceasta împotriva primarului şi a persoanelor care înstrăinaseră terenurile deşi ştiau că nu le mai aparţin.
Aici apare, de altfel, şi surpriza. Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi (care era competent să soluţioneze, dat fiind că exista şi suspiciunea de „constituirea de grup infracţional organizat”) casează în 24 septembrie 2015 cauza pentru acest capăt de acuzare, dar dispune declinarea competenţei către Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci pentru infracţiunile de „fals intelectual”, „fals în înscrisuri sub semnătură privată”, „uz de fals” şi „abuz în serviciu” împotriva lui Neculai Burlacu (persoana care a revândut ilegal terenul pe care-l mai vânduse odată) şi a primarului comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru.
Soluţia Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi.
Rămâne de văzut ce vor face de această dată procurorii din Tecuci, dat fiind că în precedentele dăţi l-au absolvit pe Tăbăcaru, fără să ezite, de orice vină. Este de remarcat că lucrurile sunt cu atât mai complicate cu cât instanţa a dispus deja, definitv şi irevocabil, anularea tranzacţiei realizată în urma actelor false emise de Primăria Ghidigeni (sentinţa civilă nr. 1352/2015 a Judecătoriei Tecuci).
În final, nu putem să nu subliniem încă o dată, rolul bizar jucat de procuroarea Mihaela Maxim în viaţa familiei Banu. Întâmplător sau nu, amintita procuroare a fost desemnată să se ocupe de instrumentarea unui dosar penal în care fiul administratorului Agromec Berheci era învinuit pentru omor din culpă (în urma unui accident de circulaţie produs în 2010).
Deşi a fost recuzată pe motiv că existau deja dispute juridice în curs între magistrat şi familia Banu (proprietara Agromec Berheci), şefii procuroarei au preferat să o menţină în cauză (de fapt în toate cauzele care vizează familia Banu) lăsând impresia că totul s-a făcut cu un scop bine determinat.
Însă despre resorturile misterioase care au stat în spatele acestei adevărate „telenovele” juridice cu implicaţii economice deosebit de grave, vă vom povesti în ediţiile următoare.
Se încarcă comentariile...
