Cum recunoaşteţi roşiile care au fost „păcălite“ să pară coapte utilizând substanţe chimice. Metoda, larg folosită
0Substanţa cel mai des folosită, deşi este interzisă în spaţiul UE, se numeşte Ethrel. Acesta forţează roşiile să se coloreze în roşu, însă de fapt ele nu sunt coapte, ci doar par aşa. Scopul folosirii substanţei este ca legumele să reziste la depozitare săptămâni sau chiar luni întregi.
Foarte mulţi români se plâng că roşiile cumpărate din pieţe sau din supermarketuri nu mai au gustul de altădată. Deşi multă vreme s-a crezut că oamenii sunt doar subiectivi, în ultima vreme au ieşit la iveală tot fel de informaţii care arată că, de fapt, ceea ce vând unii producători numai legume nu se pot numi.
Dincolo de sceanariul clasic, legat de faptul (deja confirmat de specialişti) că în bătălia pentru producţii record şi plante rezistente la boli cercetătorii care au creat noii hibrizi de roşii au făcut compromisuri în privinţa gustului şi aromei, mai nou se discută despre tehnologiile de cultură aberante, care au ca scop conservarea pe termen îndelungat a produselor, evident, în dauna calităţii.
„Domnule, de când lumea şi pământul a contat mai mult ambalajul decât marfa. Roşiile sută la sută naturale nu arată ca pe carte şi nici nu prea rezistă pe tarabe mai mult de câteva zile. Niciun negustor nu vrea aşa ceva, aşa că degeaba te căzneşti să faci producţie ca pe vremuri, că o să o dai la fabrica de bulion, pe mai degeaba”, spune Aurel Scutaru, un legumicultor cu peste 50 de ani de experienţă din zona legumicolă Tecuci.
Ethrel, otrava din solar
Ceea ce spune Aurel Scutaru este susţinut şi cu probe. O roşie cumpărată de la el este zemoasă, nu prea fermă la exterior şi are un gust preganant, de roşie. Dacă o duci acasă şi o laşi pe masă în două zile se zbârceşte şi începe să se strice. Nici în frigider nu rezistă mai mult de 7-8 zile.
În schimb, din pieţe se pot cumpăra roşii care după o lună arată ca proaspă culese, lucru nefiresc în esenţă.
„Astea, bibelourile – că aşa le zic eu – sunt stropite cu Ethrel. La noi nu se găseşte (N.R.: este interzis la comercializare si folosire de şase ani), trebuie să-l aduci de la moldoveni sau de la bulgari. Dacă dai cu substanţa asta se înroşesc în două zile, dar nu se coc de fapt. Ai gogonele cu gust de gogonele, dar seamănă cu roşiile. Uite-aşa poţi avea marfă de vânzare în mai, la preţ bun, dar este curată păcăleală”, spune legumicultorul.
Cum funcţionează Ethrelul? Hormonul chimic din produs stimulează apariţia mai devreme a unei substanţe care se găseşte în mod natural în legume şi fructe atunci când se coc. Unii specialişti afirmă că dacă s-ar respecta regulile pentru stropire - diluarea atentă a soluţiei şi acordarea unui timp de pauză de zece zile, necesar ca hormonul să iasă din roşie - Ethrelul nu ar fi toxic.
Numai că legumicultorii români, dornici să prindă preţurile mari care se practică la începutul verii, utilizează o soluţie mai concentrată decât cea recomandată şi nu mai aşteaptă să treacă perioada de volatizare a substanţei chimic. Roşia este recoltată şi ajunge pe masa consumatorului cu tot cu hormonii de stimulare a creşterii.
Ce spun specialiştii
Specialiştii Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău spun că perioada naturală de coacere a tomatelor româneşti este luna iunie. Aceştia adaugă că au motive întemeiate să creadă că, pentru a avea tomate timpurii, unii legumicultori recurg la aceste substanţe controversate, precum Ethrel sau 2,4D, interzise cândva tocmai pentru că erau folosite excesiv.
Substanţele grăbesc coacerea legumelor, iar un prim efect este deprecierea calitativă. „Condiţiile climatice ale României asigură creşterea tomatelor într-o perioadă de 100 de zile. Dacă sărim peste aceste etape, nu mai beneficiem de calităţile nutritive şi obţinem nişte legume care nu mai au gustul celor coapte natural“, spune Camelia Bratu, cercetător la Staţiunea legumicolă Buzău.
Nu sunt puţini clienţii care au cumpărat din supermarket şi din pieţe roşii fără gust şi care, odată tăiate, au un aspect ciudat. Specialiştii în horticultură spun că, cel mai probabil, tulpinile acestor tomate au fost stropite cu erbicide sau hormoni de creştere.
„Când tăiem roşia, vedem că avem un cep lemnos şi observăm pe calotă un ţesut care nu este roşu uniform. Sunt dovezi că tomatele au fost maturate forţat. Deci, în cazul lor, fie s-a «cârmit» planta, fie s-a intervenit cu stimulenţi de maturare“, explică Costel Vânătoru, cercetător la Staţiunea Legumicolă Buzău.
Aceste substanţe sunt folosite în plantaţie, prin stropirea tulpinelor şi a frunzelor, substanţele producând modificări la nivel celular. Astfel se obţine înroşirea rapidă a tomatelor, în doar câteva ore. Existenţa unui moţ este unul dintre indiciile intervenţiei pentru maturarea rapidă a tomatelor.
Acţiunea 2,4D la tomate
„O să vedeţi pe pulpă un cerc alb, dovada că nu au ajuns la maturitate. Roşiile care moţ şi care sunt acum comercializate pe piaţa românească sunt obţinute prin polenizarea cu 2,4D (un compus fenoxiclorinat, o auxină sintetică, din clasa regulatorilor de creştere a plantelor – n.r.). Acel moţ nu e caracteristică dată de hibrid, ci de acel produs care se utilizează”, explică Valeria Tudor, consilier tehnic în cadrul companiei Seminis.
Mai mult, dacă la interiorul roşiei, lichidul este vâscos, iar alveolele în care se află seminţele sunt dispuse neuniform sunt semne ale tratamentului chimic excesiv, ce poate cauza vărsături şi indigestie.
Polenizarea cu chimicale se face direct pe floarea roşiei, în lipsa bondarilor. În plus, unii producători aplică şi substanţe de coacere sau înroşire rapidă a legumei.
Motivele pentru care legumicultorii români au apelat la substanţele chimice pentru a grăbi înroşirea tomatelor ţin de preţul mai bun din această perioadă, dar şi de faptul că au vrut să se asigure că se încadrează în perioada de valorificare pentru accesarea ajutorului de minimis.
În prezent, pe piaţa românească se cultivă hibrizi olandezi de tomate în proporţie de 90%. Circa 10% sunt soiuri şi hibrizi româneşti, care însă nu sunt îndeajuns de productivi pentru a satisface cererea de piaţă.
„Majoritatea roşiilor cultivate sunt forţate chimic. Ceea ce înseamnă că se folosesc anumite îngrăşăminte ce le obligă să crească mai repede şi la dimensiuni mult mai mari. Aceasta metodă face însă ca roşia să nu aibă timpul necesar pentru a acumula vitaminele. De aceea, roşiile crescute artificial nu sunt hrănitoare şi nici nu aduc vitaminele în care credem noi. Roşiile crescute artificial nu ţin de foame şi nu ne aduc niciun beneficiu. E ca şi cum nu am mânca nimic”, avertizează Laura Pascu, directorul de comunicare la Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC) Romania.
Se încarcă comentariile...
