Cum ne putem feri de Escherichia coli, bacteria care face ravagii în rândul nou născuţilor din România

În urma valului de îmbolnăviri din Argeş care a dus la moartea a trei bebeluşi, Direcţia de Sănătate Publică Galaţi a transmis o notificare privind regulile care pot preîntâmpina bolile produse de E. coli.

La începutul acestei săptămâni, un raport prezentat de Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimas-Cadariu, privind copiii cu sindrom hemolitic-uremic a pus în evidenţă trei cazuri cu infecţii cu Escherichia coli şi mai multe cazuri cu diverşi viruşi. Pentru a preîntâmpina astfel de îmbolnăviri la Galaţi, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică recomandă populaţiei să nu consume şi să nu prepare hrana cu apă infectată cu această bacterie.

„Deşi majoritatea bacteriilor ce aparţin acestui gen sunt inofensive, există şi tipuri de E. coli care pot produce boli diareice şi infecţii urinare. Prezenţa acestei bacterii în apă presupune poluarea acesteia, iar consumul pentru băut sau prepararea hranei trebuie evitat”, a explicat dr. Liliana Moise, Director executiv DSP Galaţi.

În 2011, o toxină puternică a provocat peste 4.000 de îmbolnăviri şi 53 de decese în Germania. Zece la sută din cazurile de boală diareică provocată de Shiga toxina E. coli se pot complica cu Sindromul Hemolitic Uremic, un tip de insuficienţă renală care apare mai ales la copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 5 ani, precum şi la vârstnici.

„Infecţia cu Shiga toxina apare după consumul de apă sau alimente contaminate, fiind suficientă ingerarea unei cantităţi foarte mici, de aproximativ 1.000 de bacterii. Cele mai incriminate alimente sunt laptele şi produsele lactate nepasteurizate, carnea de vacă netratată termic suficient, sucul de mere nepasteurizat şi salata spălată insuficient. Contaminarea se poate realiza şi prin manevrarea şi depozitarea necorespunzătoare a alimentelor crude - în spaţii diferite de cele preparate, în recipiente separate - prin curăţarea incorectă a ustensilelor după folosire, prin nerespectarea normelor de igienă personală (spălare pe mâini cu apă şi săpun) sau prin persoanele contaminate care vin în contact cu alimentele şi apa”, a explicat dr. Liliana Moise, Director executiv DSP Galaţi.

În cazul copiilor cu vâsta cuprinsă între 0 şi 5 ani, prezentarea la medicul de familie sau la specialist se va face imediat dacă diareea este însoţită de febră sau dacă prezintă scaune cu sânge. La adult, prezentarea la medic este obligatorie după trei zile de diaree, chiar şi fără alte simptome.

Potrivit specialiştilor, diagnosticul de infecţie cu Shiga toxina E. coli se bazează pe examenul microbacteriologic al materiilor fecale. Cea mai importantă măsură terapeutică este rehidratarea şi reechilibrarea electrolitică, nu sunt recomandate antibioticele şi nici antidiareicele, deoarece pot creşte riscul apariţiei Sindromului Hemolitic Uremic.

„Pentru prevenirea infecţiei cu Shiga toxina E. coli vă recomandăm să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului, înainte şi după prepararea alimentelor, servirii mesei, după contactul cu animale sau materiale folosite la îngrijirea lor. Preparaţi corespunzător termic alimentele, în special carnea tocată de vită.
Evitaţi consumul de lapte crud, produse lactate nepasteurizate sau achiziţionate din surse neautorizate”, a precizat dr. Liliana Moise, Director executiv DSP Galaţi.

De asemenea, evitaţi consumul de suc de mere nepasteurizat şi folosiţi apă sigură de băut sau la prepararea alimentelor. Spălaţi cu atenţie alimentele ce vor fi consumate crude sau gătite. Preveniţi contaminarea încrucişată în timpul preparării hranei prin utilizarea separată şi curăţarea ulterioară cu detergent şi apă caldă a ustensilelor care vin în contact cu alimentele crude.