Cum pierde România bucăţi uriaşe din teritoriu în fiecare an. Motivul pentru care graniţa se mută continuu spre vest, iar statul asistă impasibil la fenomen

Borna de frontieră 1335 mai are un pic şi va fi luată de apă FOTO Sorin Pană

De circa un deceniu, România pierde, an de an, câte o parte din teritoriul naţional. Totul se întâmplă la graniţa cu Republica Moldova.

La malul Prutului, aproape de vărsarea râului în Dunăre, albia (şi implicit graniţa de stat) se mută cu 5-6 metri metri pe an mai către vest, adică pe teritoriul ţării noastre. Din 2008, de când fenomenul a fost descoperit şi măsurat, România a cedat Moldovei, aproape de confluenţa Prutului cu Dunărea, câteva hectare din teritoriul naţional. Eroziunea accentuată pune în pericol atât digul Brateşul de Jos, care apără zona industrială de est a Galaţiului, circa 10.000 de hectare de culturi agricole, dar şi podul rutier şi feroviar de peste Prut, spre Republica Moldova, Ucraina şi Rusia.

Pentru prima oară, informaţia este menţionată într-un raport de expertiză întocmit în anul 2012, la solicitarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), atunci când se constata că Prutul avansase cu 30 de metri în teritorul naţional faţă de măsurătorile din 2008. 

În amintitul document se afirmă că „proiectul de reabilitare a digului pe malul drept a râului Prut în aval de podul rutier Giurgiuleşti pe o distanţă de 380 metri liniari reprezintă o necesitate imediată din cauza accentuării procesului de eroziune a malului drept”.

Experţii au mai concluzionat atunci şi că eroziunea accentuată a malului „pune în pericol podul rutier, podul feroviar, digul de apărare şi duce la pierderea de teritoriu naţional, fiind necesară realizarea consolidări de mal în vederea stabilizării malului râului Prut”. Documentul a fost deja înaintat Guvernului României, care a aprobat, în 2013, finanţarea lucrărilor, însă totul s-a limitat doar la partea birocratică, în teren nefiind făcută nicio investiţie.

În lipsa unor măsuri, eroziunea a continuat agresiv. După cum ne-a confirmat, în iulie 2019, ANAR, între 2012 şi 2019 Prutul a mai înaintat pe teritoriul României cu încă 30 de metri. Reperul pentru măsurători este borna de graniţă cu indicativul 1335 (vezi fotografia de deschidere a articolului), care a fost refăcută în 2009 la aproape 100 de metri de mal (după cum confirmă chiar fostul şef al Poliţiei de Frontieră Galaţi, Didel Bădărău), iar acum mai are mai puţin de un metru până la a fi înghiţită de râu. Evident, nu borna s-a deplasat, ci malul Prutului.

Zona în care se produce eroziunea de la malul Prutului FOTO Google Earth

Practic, în tot acest timp în care autorităţile nu au făcut nimic pentru a opri eroziunea, ţara noastră a pierdut circa patru hectare din teritoriul naţional, ţinând cont că, potrivit legislaţiei internaţionale, dacă albia unui râu se deplasează în mod natural, odată cu malul se deplasează şi frontiera de stat.

Potrivit celor de la Apele Române, cauzele fenomenului sunt preponderent naturale, dar au fost amplificate de activitatea din portul moldovenesc Giugiuleşti (unde se fac de circa două decenii lucrări ample la cheuri).

Eroziunile de mal prezentate în studiu au fost amplificate atât de viituri, cât şi de activitatea navală din zonă”, declara, în urmă cu doi ani, Andreea Poenaru, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale Prut-Bârlad.

În cursul anului 2017, ANAR a anunţat că în primăvara lui 2018 vor începe lucrări de consolidare a malului, fiind alocate circa 500.000 de euro pentru ca malul şi digul să fie îmbrăcate în piatră brută, iar vegetaţia forestieră să fie refăcută. „Suprafaţa de 2.660 de metri pătraţi aflată în administrarea Ocolului Silvic Galaţi a fost eliberată la solicitarea şi în baza documentaţiei aprobate pentru Apele Române în vederea executării lucrărilor de reabilitare-consolidare a malului drept a râului Prut”, a precizat şi Direcţia Silvică Galaţi.

Zona în care se produce eroziunea de la malul Prutului FOTO Robert Sfetcu

În ciuda faptului că investiţia părea certă, de fapt ea nu a fost realizată nici în zilele noastre. Mai mult, într-un răspuns transmis cotidianului „Adevărul” în iulie 2019, ANAR afirmă că zona este monitorizată cu atenţie, dar că „având în vedere evoluţia eroziunilor în zona stâlpului de frontieră 1335 nu se constată posibilitatea afectării locuitorilor sau a obiectivelor socio-economice”.

Nu este clar ce înţelege aminitita instituţie prin sintagma „obiective socio-economice”, însă este evident că dacă eroziunea continuă în acelaşi ritm, în circa 7-8 ani Prutul va ajunge la digul de apărare împotriva inundaţiilor, care protejează drumul european E87, calea ferată Galaţi-Giurgiuleşti (ce leagă România de Moldova, Ucraina şi Rusia), precum şi zeci de ferme agricole şi piscicole (însumând peste 10.000 de hectare) din partea de est a oraşului Galaţi. La numai nouă kilometri de zona respectivă se află trei obiective foarte importante: Parcul Industrial, Portul Docuri şi Zona Liberă Galaţi.

Mai mult decât atât, zona cu eroziune agresivă se întinde până aproape de podul mixt (auto şi cale ferată) ce traversează Prutul, siguranţa acestuia fiind pusă în pericol. Chiar şi aşa, după cum spun cei de la Apele Române, „pe termen lung ABA Prut-Bârlad nu a propus lucrări semnificative pentru această zonă, iar pe termen scurt are în vedere finalizarea obiectivului consolidare de mal în zona aval pod Giurgiuleşti”.