Cum ne influenţează interdicţia de a ne îmbrăţişa şi ţine de mână. „Se crează un conflict între minte şi inimă”

Cum ne influenţează interdicţia de a ne îmbrăţişa
şi ţine de mână. „Se crează un conflict între minte şi inimă”

Foto: arhivă Adevărul

Îmbrăţişările accentuează starea de bine a organismului, echilibrând câmpul magnetic şi electric al inimii şi creierului. În lipsa acestora, ne vom confrunta cu o amplificare a stresului şi stării de izolare, dar şi a depresiilor, fobiilor şi atacurilor de panică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Una din primele măsuri luate după izbucnirea pandemiei a fost interdicţia ca oamenii să se mai îmbrăţişeze şi să se ţină de mână pe stradă, cu excepţia celor din propria familie. Dacă măsura este justificată prin prisma necesităţii ca oamenii să evite contactul fizic pentru a nu transmite virusul, din punct de vedere mental şi emoţional decizia este una ce poate provoca efecte negative pe termen mediu şi lung. 

Oamenii sunt fiinţe sociale şi, prin urmare, este în natura lor să se atingă fizic cu diferite ocazii, fie chiar şi printr-o banală strângere de mână. ”Se crează practic un conflict între minte şi inimă. La nivel mental s-au primit tot felul de programe prin care îmbrăţişările şi strângerile de mână sunt văzute ca ceva negativ, în timp ce la nivel de suflet se transmite un semnal opus. Cum poţi, de pildă, să respingi un copil care vine cu mânuţele desfăcute ca să te îmbrăţişeze?”, explică psihologul Stelian Chivu.

Rezultatul acestui conflict conduce la o scădere a imunităţii organismului, amplifică stresul şi efectele stării de izolare. Se accentuează, de asemenea, depresiile, fobiile şi atacurile de panică. Pentru a înţelege şi mai bine imaginea de ansamblu, vom da câteva detalii despre efectele benefice ale îmbrăţişărilor asupra organismului.

”Când două persoane se îmbrăţişează mai mult de 10 secunde, receptorii tactili ai pielii, cel mai mare organ al corpului, transformă aceste atingeri mecanice în semnale electrice, magnetice şi chimice, care sunt orientate către zona din creier numit cortexul somatosenzorial”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Un gest de intimitate întâlnit şi la plante şi animale

Aşa se explică de ce ne simţim atât de bine după un masaj, o şedinţă de reflexoterapie, osteopraxie sau de terapie prin atingere. Îmbrăţişarea este un gest de intimitate care se întâlneşte inclusiv la plante şi animale.

”Extrem de relevant este comportamentul psihoemoţional al noului născut care se îndreaptă instinctual către sânul mamei, căutând hrană, susţinere şi protecţie”, susţine psihologul Stelian Chivu.

”Cel mai frumos şi convingător discurs despre dragoste este îmbrăţişarea”, spunea Dumitru Stăniloaie (preot, teolog, scriitor şi profesor universitar). ”O îmbrăţişare este cel mai bun medicament pentru toate problemele vieţii”, ”Fără îmbrăţişare, viaţa nu ar exista”, ”Expresia fizică a iubirii universale este dată printr-o îmbrăţişare”, sunt alte expresii care vorbesc de la sine despre importanţa îmbrăţişărilor.

Efectul îmbrăţişărilor

Ce se întâmplă, de fapt, când îmbrăţişăm o altă persoană, un copac, ori un animal. ”Glanda hipofiză produce oxitocină, care este numită şi hormonul iubirii, şi dopamină, un neurotransmiţător care este responsabil cu starea de bine din organism. Îmbrăţişarea este o formă a iubirii, iar din punct de vedere fizic acest lucru se traduce printr-o reglare a tensiunii arteriale, reduce stările negative produse de depresie, atacurile de panică, anxietate şi are un puternic efect calmant. S-a constatat că în momentul îmbrăţişărilor care durează mai mult de 10 secunde, frecvenţa cardiacă se reduce cu 5 până la 10 bătăi pe minut”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Practic, inima îşi reglează câmpul magnetic şi electric, iar creierul va face aproape imediat acelaşi lucru. Prin urmare, mintea va fi mult mai relaxată, energiile persoanelor care se îmbrăţişează se armonizează, iar la un moment dat pot comunica şi fără cuvinte, fiind suficient să se privească în ochi.

Ce putem face în această perioadă

În condiţiile în care, deocamdată, sunt interzise îmbrăţişările în public, putem găsi substitute la fel de viabile. Astfel, cristaloterapia (terapia prin cristale) şi dendroterapia (terapia prin copaci) sunt doar modalităţi prin care putem face acest lucru.

”Putem să ne autoîmbrăţişăm, numai să o facem conştient. Asta înseamnă să ne îmbrăţişăm singuri, dar să vizualizăm că o face persoana iubită. Ca să aibă efectul scontat, este necesar să ne îmbrăţişăm de 8-10 ori pe zi, cu condiţia ca fiecare îmbrăţişare să  dureze mai mult de 20 de secunde. Se spune că o îmbrăţişare prelungeşte viaţa cu o zi, aşa că dacă vrem să trăim cât mai mult, măcar să ne autoîmbrăţişăm în această perioadă de cât mai multe ori pe zi”, conchide psihologul Stelian Chivu.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Efectele psihologice ale rugăciunii. Cum reuşesc călugării să atingă pacea mentală

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările