Cum fug românii de taxe: se mută în ţările vecine. De ce au ajuns paradisuri fiscale Moldova, Bulgaria sau Serbia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mulţi cetăţeni români îşi stabilesc anual domiciliul în străinătate. O parte o fac pentru locul de muncă, însă există şi o categorie de migranţi care fug de impozitele şi taxele româneşti, pe care le consideră exagerate.

Nu mai este un secret că, în ultimele două decenii, milioane de românii au plecat în toate cele patru zări, în căutarea unui trai mai bun. 

Deşi atunci când vorbim despre migraţia românească obişnuim să ne gândim la cei plecaţi în vestul Europei, există un număr semnificativ de oameni care au apucat-o către est. Iar dacă migraţia către vest are la bază salariul ridicat, „fuga spre est“ are cu totul alte resorturi, care ţin mai degrabă de încercarea românilor de a scăpa de taxe şi impozite.

Gălăţenii din Basarabia

Potrivit datelor publicate de Serviciul pentru Paşapoarte Galaţi, în cursul anului 2015 şi-au mutat domiciliul în altă ţară 4.040 de gălăţeni, în vreme de numai 1.058 de persoane (în marea lor majoritate cetăţeni români) au făcut calea inversă. Fenomenul este întâlnit, la dimensiuni diferite, în mai toate judeţele ţării.

În 2015, majoritatea gălăţenilor care au ales să-şi mute domiciliul în altă ţară au optat pentru Republica Moldova. Din cei 4.040 de oameni care au anunţat oficial schimbarea reşedinţei, 3.272 au ajuns în Basarabia şi doar 768 în ţări precum Italia (172 de persoane), Spania, Germania sau Anglia. Fenomenul a apărut încă din 2014, atunci când peste 2.500 de oameni s-au mutat peste Prut, după ce în 2013 era vorba de sub 1.000.

De ce-şi mută românii domiciliul peste Prut

În jur de 80-85% dintre cei care au anunţat schimbarea reşedinţei în ţara vecină sunt de fapt persoane care au atât cetăţenie română, cât şi cetăţenie moldovenească. În ultimii ani, foarte mulţi basarabeni au obţinut cetăţenia română şi, mai mult, au obţinut rezidenţă în ţara noastră schimbându-şi domiciliul aici.

Momentul care i-a făcut să-şi dea seama că au făcut o greşeală a fost intrarea în vigoare a Codului Fiscal din 2014, care stabilea, pentru prima dată, că toţi cetăţenii români cu domiciliul în România (chiar dacă au şi cetăţenia altui stat) au obligaţia de a-şi plăti toate impozitele şi contribuţiile sociale aici, unde-s mai mari decât dincolo. Aşa ca au renunţat la domiciliul din România.

Maria Donose, din satul basarabean Vadul lui Isac, este un exemplu în acest sens. Femeia în vârstă de aproape 70 de ani face comerţ cu produse agricole în pieţele gălăţene de mai bine de un deceniu. Are dublă cetăţenie, iar în urmă cu opt ani cineva a sfătuit-o să-şi facă (formal) domiciliul în România, pentru a-i fi mai uşor la vamă.

O vreme, lucrurile au mers bine, numai că, acum doi ani, s-a pomenit cu somaţie de la Fisc să-şi plătească impozitele restante pentru activităţile de comerţ desfăşurate. 

„Eu am plătit impozitele la mine în sat, aşa cum spune la lege, dar m-am pomenit că mi se cer câteva mii de lei şi aici, la România, pentru că, cică, dacă aici am domiciliul din acte, aici trebuie să dau impozit. O să dau, dar gata, mi-am dus domiciliul înapoi, că acolo nu mă costă niciun sfert dările la stat. În România nu-i chip de trai cu impozitele!“ Maria Donose, precupeaţă

Cât de simplu este să fugi

Un alt caz interesant este cel al lui Mihai Sârbu (64 ani), din Galaţi, care, deşi nu are cetăţenie moldovenească, a ales să-şi schimbe domiciliul acolo acum patru ani, după ce a constatat că statul român îi cerea la înmatriculare o sumă imensă (peste 2.500 de euro) pentru o maşină pe care dorea să o cumpere din Germania.

„La început am vrut să o înmatriculez în Bulgaria, însă mi s-a părut prea peste mână, aşa că m-am interesat cum e treaba în Basarabia. Am aflat că, dacă îmi mut domiciliul acolo, pot să înmatriculez maşina cu numai vreo 100 de euro, cu tot cu micile atenţii. Aşa a şi fost“, povesteşte gălăţeanul.

image

Mihai Sârbu. Foto: C. Crângan.

Iniţial, omul a profitat de legea moldovenească foarte relaxată în privinţa domiciliului, fiind luat în spaţiu, pe baza unei simple declaraţii, de nişte basarabeni din Cahul, pe care-i cunoscuse cu ocazia unei excursii pestre Prut.

„A fost foarte simplu. În o lună avea domiciliul acolo, apoi am luat maşina şi am rezolvat şi cu ea tot cam în o lună. Să vă spun sincer, am prins drag de moldoveni şi acum un an mi-am luat şi o căsuţă acolo, într-un sat de lângă Cahul. Dau impozit pe ea echivalentul a 5 euro pe an, adică foarte puţin. Spre comparaţie, la casa moştenită de la socri, într-un sat din judeţul Galaţi, mă costă de  zece ori mai mult, deşi e cam la fel. Başca, în Basarabia am apă şi canalizare, dar în România, nu“, Mihai Sârbu, român cu domiciliul în Basarabia

Bărbatul a mărturisit că mai cunoaşte şi alţi români care şi-au găsit de lucru la Giugiuleşti sau la Cahul şi care au preferat să-şi mute domiciliul peste Prut. Spre exemplu, în Moldova impozitul pe venit este de doar 7%, în vreme ce contribuţia la pensii a angajatului este de 6% (în România este de 10,5%), iar contribuţia la sănătate este de 4,5%, faţă de 5,5% la noi.

Un muncitor român care-şi stabileşte domiciliul fiscal în Moldova (evident, muncind acolo; spre exemplu, la terminalul petrolier de la Giurgiuleşti salariile sunt comparabile cu cele din România) se poate alege cu un „bonus“ salarial, numai din impozitele mai mici, de circa 10-15%.

Asigurări bulgăreşti la Suceava

La începutul acestui an, compania bulgară Dallbogg a pătruns pe piaţa asigurătorilor din România, având biroul central la Suceava. Bulgarii au intrat direct pe piaţa RCA din România, venind în sprijinul românilor ce îşi înmatriculează maşinile la sud de Dunăre. Deocamdată, compania Dallbogg, cunoscută în Bulgaria mai mult pentru asigurările de sănătate, vinde poliţe RCA doar românilor care îşi înmatriculează vehiculul în Bulgaria.

„DallBogg are o evoluţie dinamică orientată către clienţi şi ne propunem să dezvoltăm portofoliul pe asigurări generale, cu produse şi servicii integrate, pentru o segmentare diversificată a pieţei, inclusiv transportatori. Lucrăm împreună cu colegii din Bulgaria din septembrie 2015 la acest proiect, iar în etapa următoare se vor încheia parteneriate cu brokerii din România“. Daniela Bădăluţă, director general al Dallbogg România

Înmatricularea unei maşini în Bulgaria vine cu o serie de avantaje. În primul rând poliţele RCA sunt de obicei la jumătate de preţ, comparativ cu cele din România, iar acestea includ Cartea Verde, valabilă în toate ţările din Uniunea Europeană.

Taxele pentru ITP, ce se efectuează anual, poliţa RCA şi impozitul anual aferent anului în curs nu depăşesc în total pentru o maşină cu un motor mai mic de 2.000 cmc suma de 400 de euro. Un alt beneficiu ar fi acela că într-o singură zi se pot face toate operaţiunile necesare înmatriculării. Principalul dezavantaj este că maşinile nu pot fi înmatriculate în Bulgaria decât pe o persoană fizică sau o societate bulgară. (Dănuţ Zuzeac)

De ce trec românii graniţa

Nivelul unor indicatori precum rata taxării, obţinerea autorizaţiilor de construire şi conectarea la reţeaua de electricitate, calculaţi pentru România şi pentru ţările vecine, justifică în bună măsură alegerea unor români de a trece graniţa şi de a-şi înregistra proprietăţi acolo.

Nivelul taxelor din România este mai ridicat decât în Bulgaria, Serbia şi Republica Moldova, însă este mai scăzut decât în Ungaria şi Ucraina. Astfel, rata taxării în România este de 42%, însă vecinii din sud înregistrează o rată de numai 27%, sârbii – de 39,7%, iar cei de peste Prut – de 40,2%, potrivit datelor din raportul „Doing Business 2016“, întocmit de Banca Mondială.

În Ungaria şi Ucraina, rata taxării se situează în jurul a 50%. Totuşi, în aceste două ţări se plătesc, în medie, cele mai puţine taxe pe an, cinci în Ucraina şi 11 în Ungaria. Românii şi bulgarii plătesc, în medie, 14 taxe pe an, în timp ce moldovenii au de achitat 21 de impozite pe an. Dintre toate statele analizate, România stă cel mai bine la timpul alocat pentru plata taxelor, respectiv 159 de ore pe an.

Scutiri de TVA la importul de automobile FOTO Adevarul

Vama Sculeni. FOTO Adevarul

România este codaşă în regiune în ceea ce priveşte procedurile de înregistrare a proprietăţilor, atât în ceea ce priveşte birocraţia şi timpul alocat, cât costul acestora. Pentru înregistrarea proprietăţii, în România, este necesară parcurgerea a opt proceduri, se aşteaptă aproximativ 19 zile, iar costul se ridică la 1,4% din valoarea proprietăţii.

În schimb, în Moldova, se parcurg cinci proceduri, se aşteaptă, în medie, cinci zile şi jumătate, iar costul este de numai 0,9% din valoarea proprietăţii. În Ungaria, sunt necesare patru proceduri, pentru care se alocă 16 zile, însă costul se ridică la 5% din valoare. 

Autorizaţiile, mai uşor de obţinut

În ceea ce priveşte obţinerea autorizaţiilor de construire, procedurile sunt mai facile în Bulgaria şi Ungaria decât în România, dar mai greoaie în Serbia, Ucraina şi Ucraina. Potrivit raportului „Doing Business 2016“, în România trebuie să aştepţi, în medie, 257 de zile pentru obţinerea autorizaţiilor, iar în Bulgaria numai 110 zile.

România este codaşă şi în ceea ce priveşte conectarea la reţeaua de energie electrică, costurile şi numărul de zile de aşteptare pentru finalizarea procedurii fiind cu multe peste cele din statele vecine. (Adina Vlad)

Vă mai recomandăm şi:

Cum se sparg banii statului pentru recalificarea inutilă a şomerilor: 1,6 milioane de euro tocaţi pentru ca doar 46 de oameni să-şi găsească job în doi ani

Cum poţi să te aperi de abuzurile Fiscului şi ale creditorilor privaţi în situaţiile de forţă majoră

Cum a furat peste 15 milioane de euro clanul lui Napoleon şi Tarzan de la Iveşti. Istoria bulibaşilor evaziunii fiscale


 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite