Cum devenim mai inteligenţi cunoscându-ne pe noi înşine. Legătura minţii cu bolile autoimune, controlul stresului şi a rezistenţei la infecţii

Cum devenim mai
inteligenţi cunoscându-ne pe noi înşine. Legătura minţii cu bolile autoimune, controlul
stresului şi a rezistenţei la infecţii

O persoană îşi poate mări inteligenţa prin cunoaşterea de sine Foto: arhivă Adevărul

Dacă am fi mai atenţi la obiceiurile pe care le-am dezvoltat şi la rutina zilnică, am realiza că multe dintre neajunsurile pe care le avem ni se datorează. Pornind de la această cunoaştere interioară, vom dezvolta în timp o inteligenţă intuitivă, care ne va permite să ne menţinem sănătatea, să ne investim timpul în lucrurile cu adevărat importante pentru noi şi să evităm situaţiile care ne-ar pune în pericol.

Unul dintre cei mai importanţi paşi spre cunoaşterea de sine este să vrem acest lucru, pentru că sunt multe persoane care nu doresc asta. Vorbim practic de o frică de autocunoaştere. ”Unii dintre noi cred că dacă privesc mai mult în interiorul lor, vor descoperi noi frici şi programe negative şi le vor amplifica”, explică psihologul Stelian Chivu.

Esenţial este şi să identificăm fricile care ne macină şi să acţionăm, dar la fel de important este să obţinem şi rezultate, iar în final să oferim experienţa personală şi altor persoane care se confruntă cu probleme similare.

”Odată identificată o frică, trebuie să ajungem să o controlăm, astfel încât, la un moment dat, să depăşim această frică. Asta înseamnă practic să devii mai deştept decât eşti, pentru că treci prin etapa de autocunoaştere, autocontrol şi autodepăşire. Toate acestea îi vor duce pe cei în cauză la o concluzie de care se tot vorbeşte, dar pe care o vor înţelege doar prin experienţa proprie: să se ia aşa cum sunt, cu bune şi cu rele. E nevoie de atenţie, pentru că este o parte a egou-lui care le va spune că orice ar face, este bine, chiar dacă lucrurile nu stau aşa”, punctează Stelian Chivu.

Detaşarea de orice influenţă din exterior este un alt pas vital pentru cunoaşterea de sine, iar expansiunea conştiinţei este etapa finală a acestui proces, care pare complicat, dar care în realitate e foarte simplu de înţeles şi aplicat. De multe ori, propria minte ajunge să lucreze chiar împotriva noastră, uneori fără să ne dăm seama.

”Mintea este un biocomputer, ce poate fi setat, programat sau chiar manipulat de familie, societate, religie şi şcoală să nu evolueze. Este minunat să cunoşti matematică, fizică şi orice altceva, însă cel mai important este să-ţi cunoşti propria minte, pentru că dacă nu faci asta, la un moment va începe să lucreze împotriva ta şi chiar va înceta să fie mintea ta, pentru că va rula programe şi frici transmise de alte persoane”, susţine psihilogul Stelian Chivu.

Avem şi un creier abdominal

Autocunoaşterea implică şi cunoaşterea fizică, ce presupune noţiuni elementare de anatomie, adică să ştii unde este localizat ficatul în organism, rinichii sau stomacul, pentru că, deşi poate părea hilar, mulţi dintre noi nu au nici măcar aceste informaţii de bază. Tot aici intră şi cunoaşterea emoţională, pentru că sunt persoane care se trezesc cu stări negative şi nu ştiu de ce le au şi, mai ales, dacă sunt ale lor sunt preluate de la alţii.

”Mulţi nu ştiu ce este creierul abdominal şi cred că este  necesar să afle ce este acesta şi ce funcţii are în organism. Creierul abdominal este în legătură cu sistemul nervos simpatic şi este localizat în zona plexului solar, ocupându-se de gestionarea emoţiilor de genul furiei, mâniei, fricilor de tot felul, dar şi cu emoţiile ce ţin de forţă, curaj şi control. Autocunoaşterea ne permite să identificăm emoţiile negative şi să le oprim din faşă, dar şi să cuplăm imediat pe emoţiii pozitive, cum ar fi curajul, forţa şi determinarea”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Gândurile pe care le avem sunt în egală măsură la fel de importante şi dintr-o analiză sumară a acestora ne putem da lesne seama că marea majoritate a acestora sunt negative. Abia atunci putem să începem să le eliminăm pe cele negative, cu condiţia să şi vrem acest lucru, şi să ne folosim mintea intuitivă pe viitor pentru a evita ca acestea să revină.

Controlul minţii asupra glandelor endocrine

Mintea afectivă este în legătură cu timusul, o glandă cu structură mixtă, cu rol de epiteliu secretor şi organ limfatic, ce are ca funcţii maturizarea celulelor-T (timocitelor), ce asigură imunitatea celulară, eliminarea replicilor autoagresive ale celulelor-T, care provoacă bolile autoimune şi producerea hormonului de creştere la copii. Prin urmare, s-a dovedit ştiinţific că emoţiile negative ajung în cele din urmă să lucreze împotriva celui care le lasă să se manifeste.

Mintea inconştientă este conectată cu ceea ce se numeşte în limbaj de specialitate creierul emoţional şi care se manifestă prin suprarenale, glande cu secreţie internă ce aparţin sistemului endocrin şi care secretă corticosteroizii şi catecolaminele (adrenalină şi noradrenalină), responsabile de reglarea stărilor de stres şi a rezistenţei la infecţii.

Mai este şi mintea supraconştientă, legată de hipofiză, o  glandă endocrină mică (500 mg),  care are formă rotunjită si diametrul de 1,3 centimetri, situată median la baza creierului, într-o cavitate a  osului sfenoid denumită „şaua turcească”, şi care secretă hormoni care ajută la controlul cresterii, tensiunii sangvine, la anumite funcţii ale organelor sexuale, ale glandei tiroide, metabolismului si termoreglării organismului.

”O informare sumară ne poate face să înţelegem că nu avem doar o minte, ci aceasta este împărţită pe sectoare şi astfel se poate spune că devenim mai deştepţi doar prin prisma faptului că ştim ce fac toate aceste minţi şi ce efecte pot avea asupra propriului organism. Este necesar, recomandat şi de dorit să avem aceste cunoştinţe minimale, ca să ajungem în timp să ne cunoaştem cu adevărat”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările