Cum se deprinde pictura în învăţământul non-formal. „Copiii au dreptul să se cunoască şi să-şi aleagă tehnica“

Cum se deprinde pictura 
în învăţământul non-formal. „Copiii au dreptul să se cunoască şi să-şi aleagă tehnica“

Mihaela Brumar Foto: arhiva personală

Mihaela Brumar, profesoară de pictură la Palatul Copiilor din Galaţi, a fost designer vestimentar vreme de zece ani, dar pasiunea pentru pictură şi pentru educaţia non-formală a determinat-o să ia decizia de a se îndrepta spre învăţământ. De şase ani este profesor de pictură la Palatul Copiilor şi Elevilor din Galaţi, timp în care a câştigat cu elevii săi zeci de premii naţionale şi internaţionale.

Mihaela Brumar (50 de ani), profesoară îndrumătoare la cercul de pictură din cadrul Palatului Copiilor din Galaţi, are o experienţă profesională bogată, fiind pe rând designer, artist plastic şi dascăl. Artista are la activ zeci de expoziţii de grup începând cu anul 2010, dar şi numeroase tabere şi simpozioane de creaţie. A realizat picturi pe sticlă şi pe lemn, artă murală şi fotografie, cochetând şi cu designul de interior şi cu cel realizat pe textile.

„Pe lângă ceea ce se vede pe stradă, formă, culoare, dincolo de produsul final este demersul acela tehnic, pas cu pas, ca să construieşti, pornind chiar şi de la un tipar care este făcut pe calculator“, ne explică Mihaela.

 „Încă de la 4 ani şi jumătate, copiii îşi aleg tehnica“

Mihaela provine dintr-o familie care a avut o formare practică, tehnică, ea fiind excepţia prin pasiunea pentru desen şi pictură. Şi-a valorificat acest dar cu ajutorul profesorilor pe care i-a avut de-a lungul timpului, pe mulţi dintre ei căutându-i singură. A terminat un liceu tehnic pentru că la acea vreme liceul de arte nu exista, fiind desfiinţat de comunişti, dar în mapa cu desene ilustrând şuruburi sau diferite dispozitive avea mereu şi desene cu flori sau personaje, semn că nu a uitat niciun moment dragostea pe care o are pentru desen şi pictură.

A absolvit Facultatea de Mecanică din Galaţi, specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, având de ales apoi între o slujbă bine plătită şi visul său. „Am decis să urmez Facultatea de Arte Decorative şi Design din Bucureşti. Aşa am simţit atunci că trebuie să fac“, ne mărturiseşte Mihaela. A lucrat apoi ca designer şi profesor de educaţie plastică la mai multe şcoli din Galaţi, iar în urmă cu şase ani, a venit la Palatul Copiilor.

La clasa de pictură a artistei Mihaela Brumar, se porneşte întotdeauna de la premisa că toţi elevii sunt talentaţi. „Diferenţa dintre mine şi ei este vârsta şi datorită ei, experienţa pe care o am în plus. Mă străduiesc mereu să fiu la nivelul sensibilităţii lor şi să avem mereu aceeaşi vibraţie“, ne declară cu modestie dascălul.

În cadrul cercului de pictură, elevii săi învaţă să deseneze şi află diverse noţiuni de istorie a artei. „Noi introducem aici jocul într-o educaţie non-formală, teatrul de umbre, în cadrul căruia construim umbre, şi teatrul de păpuşi“, ne explică profesoara. Pe lângă pictură, dascălul a introdus şi alte elemente din zona culturală, cum sunt desenul şi colajul, care îi ajută pe copii să îşi dezvolte abilităţile manuale.


Mihaela Brumar alături de elevii săi FOTO arhiva personală

Mihaela crede că educaţia non-formală ar produce schimbări majore în privinţa elevilor care ar avea contact cu acest gen de învăţământ sub forma unor ateliere de creaţie, permiţându-le astfel să îşi atingă potenţialul maxim. Spre deosebire de învăţământul formal, unde le este impusă o anumită programă şcolară, în învăţământul non-formal elevii au parte de toată libertatea de care au nevoie pentru a-şi dezvolta şi exploata creativitatea. 

„Eu nu le impun nimic copiilor. Suntem personalităţi diferite. La o temă, la un subiect pe care îl propun, fiecare dintre ei răspunde altfel. Încă de la 4 ani şi jumătate – aceasta este vârsta celor mai mici copii care vin la cursurile mele – copiii au dreptul să se cunoască şi, din punctul meu de vedere,
să-şi aleagă tehnica“, punctează profesoara de pictură.

„Spaţiul de lucru este foarte important“

Mihaela îşi încurajează elevii să experimenteze foarte mult până descoperă care sunt cele mai bune instrumente pentru ei şi care este tehnica optimă pentru ei. În cei şase ani de când activează la Palatul Copiilor, Mihaela a câştigat cu elevii săi zeci de premii la concursuri naţionale şi internaţionale.

Mihaela Brumar crede că ceea ce le lipseşte copiilor din învăţământul formal este acel spaţiu care să iasă din tipare, unde să îşi poată exprima liber creativitatea. „Spaţiul este foarte important. Este vorba de spaţiul pe care îl creează profesorul şi pe care îl creează şi copiii. În clasele din învăţământul formal sunt pe pereţi lucrări ştiinţifice, ceea ce este foarte bine, pentru că şi noi preluăm din natură, dar chiar şi aşa, nu e căldura care există într-un atelier de creaţie. Aici este diferenţa şi cred că toţi profesorii suferă din această cauză“, ne mărturiseşte profesoara. Ea îşi doreşte ca spaţiul de lucru pentru elevii săi să fie permanent proaspăt, aici copiii să conştientizeze rolul culorilor şi al formelor. 

Una dintre lucrările profesoarei FOTO arhiva personală

„Pe lângă artistul care pictează la şevalet, în acel spaţiu intim din atelierul propriu, putem avea pictorul scenarist, pictorul scenograf, putem duce culoarea din planul bidimensional în cel tridimensional. Vorbeam de teatrul de păpuşi şi teatrul de umbre, dar nu vorbim de păpuşi simple, ci de unele mecanizate, nu fixe, rigide. Plecăm de la partea statică şi ajungem la una dinamică, mobilă, care înseamnă şi mobilitate a spiritului şi simţirea formelor şi culorilor la un alt nivel. Ne adaptăm, dar ne adaptăm cu ceea ce simţim şi cu bogăţiile pe care le acumulăm într-o astfel de învăţare non-formală“, exemplifică profesoara. 

Libertate prin „Somnul paradoxal“

Mihaela Brumar a fost nominalizată de trei ori între primii zece câştigători ai concursului „Tânărul designer“, în cadrul  Zilelor Modei Bucureşti, în 2013 a câştigat premiul „Nicolae Spirescu“ în cadrul grupării culturale Athanor, iar în 2016 şi-a adjudecat premiul I la concursul de fotografie „Muza“, organizat de o organizaţie culturală din Franţa, în anul Constantin Brâncuşi. 

În 2016 era nominalizată printre primii trei artişti ai anului, la secţiunea artă decorativă, la gala Uniunii Artiştilor Plastici, filiala Galaţi, având timp de patru ani, între 1997 şi 2000, prezentări de modă la Bucureşti. În 2007 şi 2008 a avut o prezentare cu fotografie în cadrul proiectului de Artă Publică şi Participativă „I love Bucharest“, iar în 2011, 2012 şi 2013 a expus mai multe ilustraţii grafice. În 2013, a realizat pictura murală „Perpetuum“, împreună cu artistul vizual Eduard Costandache, la Facultatea de Mecanică din Galaţi. 

Dascălul realizează o sculptură metalică FOTO arhiva personală

Ultima sa pictură realizată se intitulează „Somnul paradoxal“ şi se referă la acea parte a somnului care îi permite unei persoane să ia contact cu propriul subconştient. „Unii specialişti spun că, într-o societate în care eşti îngrădit şi manipulat, somnul paradoxal îţi asigură libertatea individuală“, ne explică artista. Lucrările sale se regăsesc în prezent în colecţii private din România, Italia, Marea Britanie, Israel, Franţa, SUA şi Germania.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: