Cum s-au „evaporat“ 20.000 de tone de gunoi în judeţul Galaţi. Detaliile unei manevre de prostire a Comisiei Europene

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În aproape jumătate din satele gălăţene, gunoiul se ridică doar o dată pe lună. După câte apreciază Garda de Mediu Galaţi într-un recent raport, în doar 21 dintre cele 188 de localităţi ale judeţului activitatea de colectare a gunoiului se desfăşoară fără probleme. Ciudat este că la depozitul autorizat ajunge doar în jur de o treime din gunoiul generat  (e drept, statistic)  de către săteni.

Conform Gărzii de Mediu, doar şase comune din judeţul Galaţi (însumând 21 de localităţi din zona limitrofă municipiului de la malul Dunării) fac cu adevărat colectarea deşeurilor menajere de la populaţie, în rest  situaţia fiind undeva între acceptabil şi dezastruos.

Cea mai rea situaţie este, de departe, în şapte comune gălăţene (acestea au în total 25 de sate) în care gunoiul se ridică de fapt doar o singură dată pe lună, ceea ce pune serios sub semnul întrebării planul judeţean de management al deşeurilor, care pare să fie realizat doar pe hârtie, pentru prostirea Comisiei Europene, nu şi în realitate.

Vă reamintim că, de altfel, autorităţile judeţului Galaţi au fost deja acuzate de Guvern, anul trecut, că au pus în pericol programul  naţional de finanţare din fonduri europene a gestiunii deşeurilor, în valoare de 1,8 miliarde  de euro, prin neîndeplinirea obligaţiilor asumate în această privinţă.

Nu-i deloc lipsit de importanţă faptul că judeţul Galaţi este singurul din România care nu a reuşit să aibă o groapă de gunoi ecologică (aşa cum există în toate celelalte judeţe,  cu scopul de a deservi aşezările rurale) şi să asigure colectarea selectivă a deşeurilor, termenul negociat cu UE fiind depăşit încă din vara anului trecut.

Teoria nu se aplică la Galaţi cu fix 20.000 de tone de gunoi

Potrivit amintitului raport (prezentat la sfârşitul lunii ianuarie la Prefectură), mai multe primării nu au servicii corespunzătoare de colectare a gunoiului, primarii explicând că totul este din cauza costurilor foarte mari pe care trebuie să le plătească pentru ca deşeurile să fie transportate la groapa de gunoi Rateş Tecuci.

În unele cazuri, distanţa dus-întors dintre localitate şi locul de depozitare autorizat este de peste 100 de kilometri, ceea ce înseamnă costuri exorbitante, pe care bugetul public nu poate să le acopere, iar taxarea cetăţenilor ar genera, în condiţiile a zeci de curse lunar, sume colosale, imposibil de încasat.

Deşi raportul amintit nu specifică acest lucru, din context rezultă, cât se poate de clar, că de fapt gunoiul generat de localităţile respective este în mare măsură depozitat ilegal, în locuri neautorizate. Lucrurile stau cele mai prost, din ce spun cei de la Garda de Mediu, în comunele Gohor şi  Buciumeni.

image

Cifrele, evident, nu mint. Spunem asta prin prisma faptul că, potrivit mediei comunicată de Ministerul Mediului (0,4 kilograme de gunoi pe zi pentru un locuitor din mediul rural), coroborată cu populaţia arondată (circa 200.000 de oameni), ar trebui să rezulte o cantitate de gunoi (şi deşeuri reciclate) de circa 29.000 de tone pe an.

Teoria, însă, nu se prea potriveşte cu practica, dat fiind că  potrivit scriptelor, la groapa Rateş au ajuns anul trecut doar un pic peste 9.000 de tone, iar la punctele de reciclare nici măcar 10 tone de deşeuri. Unde şi în ce condiţii s-a evaporat restul de 20.000 de tone de deşeuri, rămâne să ne lămurească autorităţile competente. Până atunci, nu ne rămâne decât să concluzionăm că, de fapt, autorităţile române mint cu neruşinare Comisia Europeană atunci când spun că au rezolvat problema gunoiului.

Peste un an lucrurile vor deveni dramatice

Şi mai grav este că, din iulie 2017, groapa de gunoi Rateş-Tecuci se va închide (este un acord semnat, de la care nu se mai pot obţine derogări), caz în care primăriile din judeţul Galaţi vor trebui să găsească o altă variantă pentru depozitarea gunoiului provenit de la săteni.

„Rampa Rateş Tecuci trebuie închisă, nu intră în discuţie acest lucru. Administratorul va fi amendat dacă va continua să depoziteze acolo gunoi. După această dată, iulie 2017, primăriile trebuie să găsească alt depozit pentru gunoi. Unde? Nu ştiu. Oriunde e mai aproape”, a declarat Marian Mocanu, comisarul şef al Gărzii de Mediu Galaţi.

Cum arătam mai înainte, populaţia rurală arondată gropii Rateş generează anual circa 29.000 de tone de gunoi, adică în jur de 50.000 de metri cubi, respectiv cam cât să acopere suprafaţa unui teren de fotbal cu un „deal” înalt de aproape zece metri. Practic, s-ar putea umple stadionul Oţelul, cu vârf. Asta în numai un an.

Dacă amintita cantitate de gunoi ar fi depozitată  pe fundaţia unui bloc obişnuit, cu patru apartamente de două camere pe etaj, ar rezulta o clădire de 140 de metri înălţime, adică un bloc 60 de etaje. Imens!

Aţi putea spune că aşa cum ajung în neant 20.000 de tone de gunoi, mai pot să „dispară” şi restul de 9.000 de tone. Corect. Problema este, însă, că s-ar putea „prinde”cei de UE că-i cam ducem de nas în chestiunea ecologiei şi că au pompat degeaba miliarde de euro în proiecte de Mediu pentru România.

image

Totuşi, ce-i de făcut?

Soluţii există, dar nu prea. În esenţă, rezolvarea este aşteptată de la Consiliul Judeţului Galaţi, instituţia care, însă, a reuşit performanţa de a nu face nimic. În vreme ce  în alte judeţe lucrurile se mişcau cu spor, la Galaţi nici măcar nu se obţinuse, în septembrie 2015 (adică la cinci de la demararea programaului naşional de management al deşeurilor!), un teren pentru viitoarea groapă de gunoi.

Şeful CJ, doctorul Nicolae Bacalbaşa (PSD), a dat mai întâi vina pe subordonaţi, argumentând că a delegat sarcina unui funcţionar (de parcă asta îl absolvă de răspunderea funcţiei pentru care este plătit), apoi a îngăimat nişte explicaţii puerile despre faptul că nu s-a înţeles cu Direcţia Silvică. Ascultându-l pe preşedinte, ai putea crede că tot teritoriul judeţului Galaţi este ocupat de păduri, deci n-a mai rămas nicio palmă de pământ unde să se depoziteze gunoiul.

În fine, toată lumea este de acord că treburile se pot rezolva doar pe bază de fonduri europene, deşi s-a cam „pierdut trenul” în această direcţie, dat fiind că grosul finanţărilor a fost alocat în perioada 2010-2014. Speranţe, însă, mai rămân.

„Sperăm că se va putea aplica pentru fonduri europene la Consiliul Judeţului şi să fie scoase la licitaţie, până la sfârşitul anului, lucrările de realizare a staţiei de transfer de la Târgu Bujor şi a depozitului de deşeuri de la Valea Măruluia afirmat şeful Gărzii de Mediu Galaţi.

La rândul său, Cornel Hamza (PSD), vicepreşedintele CJ este de părere că dracul nu-i chiar aşa de negru pe cât pare pare, argumentând că proiectul „sistem de gestionare integrată a deşeurilor” este spre finalizare şi că se aşteaptă doar apariţia ghidului solicitantului pentru a putea atrage finanţare europeană.

Noroc că vin alegerile, aşa că incompetenţa actualilor aleşi va deveni, cu siguranţă, „grea moştenire” pentru cei care vor veni.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite