Cum arată şi de ce a fost tipărită cea mai mică bancnotă din lume. Recordul mondial este deţinut de România

Cum arată şi de ce a fost tipărită cea mai mică bancnotă din lume. Recordul mondial este deţinut de România

FOTO Arhivă Adevărul

De altfel, ţara noastră deţine mai multe recorduri legate de bani. Printre altele, am avut, în premieră mondială, un domnitor care şi-a pierdut capul (la propriu!) din cauză că l-a pus pe bani, dar şi prima bancnotă de plastic din Europa.

Deşi pare cam greu de crezut (economia naţională nu prea ne mai recomandă pentru performanţe) România deţine câteva recorduri mondiale şi europene legate de folosirea şi de tipărirea banilor. Înainte de ale trece în revistă este bine să rememorăm, însă, câteva puncte de referinţă în evoluţia banilor din această parte a Europei.

Putem remarca, astfel, că cea mai veche monedă atestată pe teritoriul ocupat de români este drahma de argint în greutate de 8 grame, emisă de pólisul (oraşul) grecesc Histria în anul 480 î.Hr. Ea a fost urmată şi de alte emisiuni de monedă ale polisurilor greceşti din Dobrogea.

Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au început să emită monede proprii din argint, asemănătoare cu cele ale celţilor, pentru ca apoi să emită celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au pătruns şi ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupaţia romană, dar au continuat să circule şi după retragerea aureliană, fiind apoi înlocuiţi de monede bizantine.

Prima emisie românească de monedă

Primul voievod român care a emis monede a fost Vladislav I (cunoscut şi ca Vlaicu Vodă; a domnit între 1364-1377 în Ţara Românească), el bătând ducaţi munteni din argint, urmat de Petru Muşat în Moldova (unde a domnit între 1375-1391), acesta emiţând groşi de argint.

Spre deosebire de Ţara Românească şi Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groşi, oboli, dinari, creiţari, guldeni, taleri şi ducaţi, începând cu anul 1538.

Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circulând: taleri turceşti, galbeni ungureşti şi austrieci, zloţi, carboave ruseşti, ţechini veneţieni, în total peste 100 de tipuri de monede.

Primul domnitor decapitat din cauza monezilor

O emisie de monedă din spaţiul românesc a dus şi la prima decapitare de domnitor din motive ce ţin de fabricarea banilor. Este vorba de Constantin Brâncoveanu, cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea, încălcând astfel religia musulmană şi dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul.

Nu-i mai puţin adevărat că moneda a fost doar un pretext pentru otomani, care erau nemulţumiţi de fapt de încercările lui Brâncoveanu de a crea o identitate statală ce putea apoi, lejer, să ducă la pretenţii de independenţă.

Constantin Brâncoveanu a ajuns din nou pe o medalie în vremurile noastre FOTO Arhivă Adevărul

Ceva mai târziu, prin Regulamentele Organice adoptate în 1831 în Ţara Românească şi în 1832 în Moldova, se stabilesc monedele care pot fi folosite pe teritoriul românesc: galbenul austriac, sfanţul de argint (din germană Zwanziger: „denumirea monedei de 20 creiţari”).

Ca o recunoaştere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă, care să se numească „român”, sau „romanat” (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). Acest lucru însă nu era posibil, fiind condiţionat de cantitatea de metal din vistieria statului, dar şi de puterea otomană, care nu accepta în continuare emisia de monede proprii a statelor vasale.

Cuza a bătut totuşi în 1864, la Paris, o monedă de aramă de cinci sutimi cu chipul lui, dar această monedă n-a fost pusă în circulaţie din cauza opunerii Turciei. I s-a întâmplat lui Cuza ceea ce i se întâmplase cu câţiva ani mai înainte Domnitorului Barbu Ştirbei care, bătând monede fără învoirea Turciei, a fost silit să le retragă din circulaţie.

Recordul mondial din Guinness Book

În anul 1917, bancnota de 10 bani emisă cu ştampila Ministerului de Finanţe al României a intrat în Guinness World Records (Cartea Recordurilor) drept cea mai mică bancnotă din lume. Are dimensiunile 27,5 x 38 mm, iar de atunci n-a întrecut-o nimeni. Interesant este că tipărirea ei a fost o întâmplare, comanda iniţială dată tipografiei din Anglia fiind pentru o altă dimensiune, care a fost interpretată greşit din cauza diferenţelor de sistem de măsurare.

Mai trebuie spus că amintita bancnotă a fost tipărită cu scopul de fi folosită la tranzacţii, însă ulterior a devenit mult mai folositoarea la autentificarea unor hârtii de valoare, deci ca un fel de timbru fiscal.

Bancnota de 10 bani emisă în 1917 de România este cea mai mică din lume SURSA FOTO BNR

La 22 aprilie 1867 a fost stabilită moneda naţională leu, ca o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, cu valori nominale de 1 ban, 2 bani, 5 bani şi 10 bani, care au fost bătute în Anglia în 1867.

În 1868, s-a emis prima monedă românească de aur cu valoarea nominală de 20 lei, într-un tiraj de doar 200 de exemplare, aceasta fiind considerată drept probă. Începând cu 1870 s-au emis şi monede de argint cu valori nominale de 50 de bani (denumite popular „băncuţe”), 1 leu şi 2 lei. Începând cu 1880 s-au emis şi monede de argint de 5 lei. Monede din aur pentru circulaţie s-au bătut în 1883 şi 1890.

La 3 martie 1870, a fost înfiinţată Monetăria Statului, care a putut bate monedă, până în acel an monedele fiind bătute în majoritate în străinătate, mai ales la Birmingham. Din cauza lipsei de monedă naţională anterioare momentului 1870, toate taxele şi vama erau plătite direct în aur; aurul străin era frecvent folosit, ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turcească (22,70), imperialii ruşi vechi (20,60) şi suveranii englezi (25,22).

Cine a fost „Mitiţă roade ruble”

Valuta intră astfel masiv în ţară, mai ales rubla rusească, ceea ce a condus la măsuri drastice din partea unor miniştri, cum a fost Dimitrie A. Sturdza, supranumit „Mitiţă roade ruble”, care a forţat un anumit curs de schimb şi o anumită circulaţie de monedă.

Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei şi 500 lei, de către Ministerul de Finanţe, pentru a obţine fondurile necesare susţinerii financiare a Războiului de Independenţă.

La 1 aprilie 1880, a fost înfiinţată Banca Naţională a României, care era singura abilitată să emită monedă de metal şi hârtie. Printr-o lege din 1900, s-a autorizat şi emiterea de piese de nichel, cu valori nominale de 5, 10 şi 20 bani, care au fost bătute la monetăria Bruxelles.

În 1906, s-au bătut o serie de monede de aur, cu valorile nominale de 12,5 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei şi 100 lei, la sărbătorirea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

După Primul Război Mondial, leul românesc intră pe panta inflaţiei din cauza distrugerii economiei româneşti în război şi a preschimbării banilor străini (coroane austro-ungare, ruble ruseşti) din teritoriile nou dobândite precum şi a banilor de ocupaţie emişi de armata germană. Inflaţia continuă într-un ritm moderat în perioada interbelică şi în cea a celui de-Al Doilea Război Mondial.

Intrarea Armatei Roşii pe teritoriul ţării, în 1944, aduce cu sine şi impunerea către populaţie a acceptării leului de ocupaţie rusesc. Obligarea României la plata a uriaşe despăgubiri de război duce inflaţia la rate astronomice în 1946 şi, mai ales, în 1947.

În 1946 este emisă moneda de 100.000 lei, iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5.000.000 lei, acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României.

În 1947, se face denominarea, la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei vechi. Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă şi fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o sumă fixă din moneda veche.

Acest lucru a fost făcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie şi cea de sus să păstreze o mare parte din venituri după naţionalizare pentru a le folosi la rezistenţa împotriva colectivizării şi a instalării definitive a comunismului în România. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar.

Prima bancnotă din plastic din Europa

În 1999 a fost emisă şi o bancnotă de 2.000 lei, care a avut un caracter mai degrabă comemorativ, fiind lansată cu ocazia eclipsei totale de Soare din 11 august 1999, care a fost vizibilă de pe o suprafaţă destul de mare din teritoriul României.

Bancnota de plastic tipărită pentru prima oară în Europa SURSA FOTO BNR

Bancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer), metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare. Aceasta fost prima bancnotă emisă în România (şi în Europa, de altfel) pe suport de polimer.
Cu ocazia aceluiaşi eveniment, în 1999 a fost emisă şi o monedă de 500 lei „Eclipsa Solară” din Aluminiu-Magneziu (AlMg3), cu diametrul de 25 mm. Această monedă a fost bătută pentru circulaţie, într-un tiraj de 4.000.000 de exemplare, dar şi un tiraj proof de 3.000 de bucăţi. Cu excepţia tehnicii de batere, nu există nicio diferenţă între cele două tipuri de monede.

Este de remarcat faptul că bancnota de 1.000.000 de lei a intrat în Cartea Recordurilor - fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume.

Vă mai recomandăm şi:

Cum arată bancnota aniversară de Centenar, lansată de BNR în premieră absolută, cu chipurile Reginei Maria şi Regelui Ferdinand. Ce valoare va avea

Cele mai trăsnite 10 recorduri româneşti prezente în Guinness Book. Toate au fost realizate în ultimii ani

Cel mai bizar record mondial deţinut de România. Este făcut cu ajutorul unor militari, dar n-are legătură cu milităria

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: