Cum a ajuns epidemia de Covid-19 în spitalele din Galaţi. Povestea unui lung şir de complicităţi şi de decizii greşite

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Realitatea este sumbră: aproape o treime dintre cei confirmaţi ca fiind bolnavi de Covid-19 la Galaţi fie lucrează în sistemul medical şi în sistemul de îngrijire asimilat acestuia, fie sunt contacţi direcţi ai acestora.

Modul cum a pătruns epidemia de coronavirus în judeţul Galaţi (unde erau înregistrate oficial, pe 7 aprilie, 133 cazuri de infectare şi 4 morţi) ridică numeroase semne de întrebare legate de managementul unităţilor sanitare. Nu de alta dar virusul pare să se fi răspândit în special prin intermediul cadrelor medicale, în interiorul spitalelor, în împrejurări cât se poate de controversate. 

De altfel, aproape o treime dintre cei confirmaţi ca fiind bolnavi de Covid-19 la Galaţi lucrează în sistemul medical  şi în sistemul de îngrijire asimilat (medici, asistente, ambulanţieri, infirmieri, îngrijitori, alte tipuri de personal auxiliar). Însă oficial sunt raportate doar cadrele medicale din spitalele „civile” (fără reţeaua MApN şi fără personalul auxiliar din sistem), pentru ca proporţiile dezastrului să pară un pic mai reduse.

Cum s-a ajuns aici şi ce lanţ imens de  erori manageriale se află la baza răspândirii molimei, vă arătăm în analiza de faţă.

Operaţiunea „Autocarul”

În seara de 13 martie 2020 se întorcea în ţară, la Galaţi, un autocar cu 39 de oameni, cei mai mulţi dintre ei angajaţi din sistemul medical. Aceştia fuseseră într-o excursie de câteva zile în Turcia (pe atunci considerată, încă, zonă fără risc; avea să devină abia din 21 martie), sponsorizată de o firmă farmaceutică. O veche cutumă, foarte controversată, practicată în sistemul public de sănătate.

În mod normal,  din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19, excursia ar fi trebuit anulată, însă în toată povestea s-a interpus un lung lanţ de decizii greşite, care a adus molima exact în prima linie luptei cu COVID-19: adică fix în unităţile medicale.

Cu câteva zile înainte de plecarea în excursie s-a pus problema anulării acesteia, însă beneficiarii au refuzat, căci nu mai exista garanţia că vor mai prinde ocazia unei astfel de gratuităţi. Aşa că s-a decis: mergem! În autocar se aflau 39 de persoane din Galaţi, în mare parte asistente medicale de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, de la Spitalul de Boli Infecţioase, de la Spitalul de Pediatrie, de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă, dar şi de la alte spitale pe care încă nu le-am identificat încă.

După cum am aflat, pe tot parcursul vizitei în Turcia nu a existat nicio măsură de protecţie împotriva infecţiei cu SARS CoV-2 (virusul rsponsabil de producerea COVID-19). Asta deşi, după cum avea să se demonstreze ulterior, în zona respectivă existau deja cazuri de infectare cu noul coronavirus. De altfel, în perioada 1-20 martie au fost în excursii în Turcia nu mai puţin de opt autocare din Galaţi pline cu turişti, aceasta fiind sursa care a stat la baza marii majorităţi a îmbolnăvirilor cu Covid-19 din judeţ.

Sosirile din diaspora, deşi mult blamate, au avut, aşadar, un impact minor la Galaţi, asemănător cu cel din judeţul vecin, Brăila, adică, mai puţin de 20 de cazuri de infectare în total.

Revenind la autocarul care a adus molima în spitale, trebuie spus că la întoarcerea în ţară a turiştilor nu au fost dispuse măsuri de dezinfecţie adecvate.  În seara de 13 martie, momentul a produs panică la Galaţi, deşi nimeni nu ştia că în el se află începutul epidemiei COVID-19 în oraşul de la Dunăre. Pentru că pe maşină scria „Italia-România”, pe reţelele de socializare a izbucnit o adevărată furtună după ce o serie de persoane au afirmat că ar fi vorba de persoane infectate care vin din Peninsulă.

Deoarece oamenii cereau imperios intervenţia autorităţilor, cazul a fost preluat, chiar în acea seară, de către noul prefect de Galaţi, Gabriel Avrămescu, care la scurt timp comunica faptul că nu există niciun pericol şi că autocarul vine din Turcia. A fost doar liniştea de dinaintea furtunii.

Au dus COVID-19 la spital

După întoarcerea din Turcia, persoanele care au fost în autocar nu au fost introduse în carantină sau izolare, ci au mers la lucru, în spitale, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Iar efectele au început să apară la scurt timp.

Pe 25 martie, conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi confirma primele trei infecţii cu noul coronavirus în rândul cadrelor medicale: două asistente (de la Spitalul de Pediatrie „Sf. Ioan” şi de Spitalul de Boli Infecţioase) precum şi o biochimistă de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”. După cum au confirmat apoi autorităţile, toate trei fuseseră în autocarul amintit.

A doua zi, se confirma infectarea unui bărbat de 61 de ani (care avea să moară pe 3 aprilie), întors din excursie, tot din Turcia, pe 20 martie. De la amintitul pacient, prin intermediul soţiei lui, avea să ajungă molima într-un cămin privat de bătrâni din Galaţi. Lipsa măsurilor de izolare şi carantină a provocat dezastrul acolo. Pe 7 aprilie, acolo erau deja 29 de oameni infectaţi (dintre care 9 cadre medicale), plus doi morţi. Cu cel care a declanşat focarul se fac trei morţi.

Abia în 26 martie a fost luată măsura identificării şi izolării la domiciliu şi a celorlalţi 80 de pasageri din două autocare venite din Turcia după 10 martie. „Un segment este reprezentat de două  grupuri de excursionişti în Turcia, care s-au deplasat în perioada 6–13 martie şi 13–20 martie în Antalia, prin intermediul unei agenţii de turism din municipiul Galaţi. Persoanele respective au ajuns în ţară şi după aceea au început să prezinte simptome şi au fost diagnosticate pozitiv”, a explicat, la scurt timp, prefectul judeţului Galaţi.

Timp de 6-16 zile, însă, aceştia au umblat liberi prin oraş, au mers la muncă (inclusiv în unităţi medicale), au avut contact direct, în total, cu mii de persoane. Pe 27 martie avem al patrulea caz confirmat: o asistentă de la Serviciul de Ambulanţă. Şi ea fusese în excursie în Turcia. Apoi, numărul celor infectaţi a tot crescut la Serviciul de Ambulanţă, la Spitalul de Boli Infecţioase şi la Judeţean.

A dat „o mână de ajutor” şi un senator de Galaţi care, pe bază de „pile şi relaţii”, şi-a plimbat mama, infectată cu coronavirus, prin cel puţin 5 secţii ale Spitalului Judeţean. Urmarea: zeci de medici şi asistente în izolare şi o secţie a spitalului (Medicala 1) închisă pentru dezinfecţie.

Cazul „Spitalul Militar”

Pe 28 martie, încă cinci cazuri, la Spitalul Militar din Galaţi, confirmate de Ministerul Apărării Naţionale. De data aceasta, fără a se mai preciza sursa de infectare, deşi există informaţii că şi de acolo au fost cadre medicale plecate în excursia sponsorizată de distribuitorul de medicamente. Spitalul militar este golit de pacienţi şi se face o dezinfecţie generală.

Ulterior se află că sursa de infecţie a fost chiar comandantul Spitalului Militar Galaţi, care a intrat în contact, în plină pandemie, cu o serie de colegi de la Spitalul Militar Focşani (unde deja exista un focar de Covid-19). O asistentă a luat virusul de la şeful spitalului şi l-a transmis tatălui ei, care a ajuns pe lista victimelor.

Pe 30 martie au mai fost confirmate patru cazuri (trei medici şi o asistentă), prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, fără a se preciza sursa de infectare şi spitalul de care ţin. Pe 31 martie, încă două infecţii, la Spitalul Judeţean de Urgenţă şi la Serviciul de Ambulanţă (o colegă de tură cu asistenta excursionistă confirmată cu trei zile mai devreme). Alţi peste 20 de angajaţi de la Ambulanţă şi de Judeţean acuză apoi simptome şi sunt testate. Rezultatul este alarmant: încă 12 infectări. Semn că „sindromul Suceava” este în curs de izbucnire şi la Galaţi, căci spirala îmbolnăvirilor este departe de a se fi oprit.

Persoanele implicate în toată această poveste controversată au refuzat să dea amănunte legate de firma farmaceutică ce a sponsorizat excursia externă care a adus molima în spitalele gălăţene. 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite