Cum ne afectează sănătatea comparaţia cu alte persoane. Pe cine este recomandat să luăm ca model de urmat în orice situaţie

Cum ne afectează
sănătatea comparaţia cu alte persoane. Pe cine este recomandat să luăm ca model de urmat în orice situaţie

Foto: 3minute.net

Mulţi dintre noi şi-au făcut un obicei din a se compara cu alte persoane când vine vorba de avere, statut social şi chiar înfăţişare. Acţiunea nu este deloc benefică pentru că stima de sine a celor în cauză va avea serios de suferit, iar pe acest fond va slăbi sistemul imunitar, ajungându-se la dezechilibre mentale şi dezvoltarea în timp a unor boli autoimune.

Pentru multe persoane a intrat în obişnuinţă alegerea unui model de urmat în viaţă. Acest lucru nu este neaparat rău, numai că problemele apar atunci când cel care şi-a ales un astfel de model constată că nu se ridică nici pe departe la nivelul acestuia.

”Comparaţia cu o altă persoană poate fi ascendentă sau descendentă. Cea ascendentă vizează acel gen de persoane care sunt superioare celui care le-a ales drept model din punct de vedere social, financiar şi aşa mai departe. Când persoana în cauză nu reuşeşte să atingă nivelul celui pe care şi l-a ales ca model apare frustrarea. De cele mai multe ori aceste persoane nu reuşesc să se apropie de ceea ce este cel pe care îl consideră un model”, explică psihologul Stelian Chivu.

Nu puţine sunt situaţiile când unii dintre noi se compară cu persoane pe care le consideră inferioare lor, fiind vorba în acest caz de o comparaţie descendentă. Există şi o parte bună aici, în sensul că respectivul îşi poate face o mai bună evaluare a propriilor calităţi, însă în general o astfel de comparaţie nu este binevenită pentru că nu face altceva decât să îi mărească ego-ul pentru că ajunge să facă aprecieri de genul ”eu sunt mai bun decât celălalt”, ”am mai mulţi bani decât el”, ”arăt mai bine decât el”.

”Când vine vorba de comparaţii, pe primul loc este potenţa financiară, aspectul fizic şi capacitatea intelectuală. În prezent, lumea are o tendinţă deloc sănătoasă de a se compara. Este suficient să vorbim despre reţelele de socializare, unde apare invidia pentru că un cunoscut are mai multe like-uri şi share-uri decât el. Comparaţia virtuală este mult mai periculoasă decât cea fizică pentru că vizează persoane care de multe ori nici nu se cunosc între ele. Este cumva infantil să judeci astfel, dar această modalitate de gândire funcţionează la persoanele care folosesc mult reţelele de socializare”, susţine psohologul Stelian Chivu.

Femeile, campioane la comparaţii

Conform mai multor studii efectuate recent, femeile folosesc comparaţiile în proporţie de 70%, axându-se în special pe aspectul fizic, în timp ce bărbaţii vizează în special maşina şi casa, dar şi partenerele de viaţă ale ”rivalilor”. Grav este că acest gen de ”educaţie” este transmis copiilor fie prin prejudecăţile pe care părinţii le transferă acestora, fie prin imitaţie, micuţii învăţând până la vârsta de 7 ani cam tot ce văd la aceştia.

”Toate aceste lucruri duc la o obsesie dureroasă de a te compara cu alţii. Un copil care este învăţat permant să compare cu alţii, va deveni un adult ce va avea o tendinţă de a face doar acest lucru. Din punct de vedere psihologic, dacă te compari cu cineva care îţi este superior social, financiar sau din alte puncte de vedere, te vei simţi în inferioritate. Invidia care apare pe acest fond scade sistemul imunitar şi stima de sine şi accentuează neîncrederea”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Pe acest fond se instalează starea de anxietate, iar persoanele în cauză au tendinţa să dea o mai mare importanţă eşecurilor pe care le au în viaţa personală şi profesională decât reuşitelor. Se ajunge astfel ca respectivii să fie în război cu ei înşişi pentru că se învinovăţesc permanent, deoarece nu reuşesc să atingă  nivelul modelului pe care îl urmează, iar pe acest fond apar bolile autoimune.

Recomandat este să ne alegem modele în viaţă pe care le şi putem depăşi la un moment dat, oameni care sunt un exemplu în comunitatea din care fac parte prin modul de viaţă şi reuşitele profesionale. Dacă vom decide să urmăm persoane pe care este aproape imposibil să ne egalăm ca nivel financiar sau statut social, nu vom face altceva decât să ne autosabotăm singuri, crescându-e inutil nivelul de stres.

Nu în ultimul rând, este o risipă inutilă de timp, în dorinţa de a-i copia pe alţii, când, de fapt, ar trebui să îl folosim pentru a ne analiza pe noi înşine astfel încât să descoperim unde mai avem de lucrat. ”Persoana pe care o urmezi ca model a ajuns acolo unde e pentru că s-a descoperit pe sine. Aici trebuie să ajungă fiecare dintre noi”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Singura comparaţie pe care o putem face

Nu întotdeauna competiţia ne face bine, ba dimpotrivă, este un furnizor suplimentar de stres. Singura comparaţie utilă este cea cu noi înşine pentru că astfel ne descoperim noi calităţi şi le punem mai bine în valoare prin experienţele personale pe care le avem. Mulţi se hrănesc,din păcate, cu elogiile celor din jur atunci când au o realizare de orice natură. Prin urmare, când trăiesc un succes, îşi hrănesc doar ego-ul, nu au şi o mulţumire sufletească pentru acea realizare.

”Ajungem astfel să nu se mai trăim viaţa. Dacă copiez viaţa unei alte persoane, trăiesc practic viaţa ei, nu pe a mea, aşa cum este normal şi firesc, ceea ce este crunt. Dacă mi-am ales ca model un părinte, ceea ce se întâmplă adesea, pot să iau ceea ce consider că este bun, de succes la el, dar este necesar să înţeleg că trebuie să îmi urmez propria cale, să îmi trăiesc propria viaţă”, scoate în evidenţă psihologul Stelian Chivu.

Aşa ajungem să fim extrem de stresaţi, stare de fapt care ne scade serios randamentul la locul de muncă, iar când se întâmplă acest lucru, punem singuri presiune pe noi, doar pentru a atinge nivelul modelului pe care îl urmăm. Această tendinţă de a ne compara mereu cu alţii poate duce la o anxietate socială ce poate provoca dezechilibre mentale serioase, stare ce afectează în prezent 13% din populaţia lumii.

Neuroticismul este o trăsătură de personalitate manifestată prin tendinţa unor persoane de a se îngrijora frecvent sau de a reacţiona doar cu emoţii negative în situaţii stresante. Receptivitatea persoanei este îndreptată doar către zonele negative. Aceste persoane se enervează, se sperie şi plâng foarte uşor

”Este necesar ca fiecare dintre noi să îşi îmbunătăţească evoluţia personală, alegându-ne pe noi ca model. Suntem cel mai bun model de urmat, deşi poate părea straniu la prima vedere. Cea mai bună comparaţie va fi întotdeauna cea cu noi înşine. Prin autocunoaştere vom ajunge să ne descoperim propriile valori interioare. Este necesar pentru asta să ne acceptăm aşa cum suntem, cu bune şi rele. Recomandat este ca mereu să ne focusăm pe noi înşine, nu pe alţii. Evident, putem lua mereu lucruri bune de la alţii, fără să încercăm totuşi să devenim ca ei. La fel de important este să ne mulţumim cu ce avem. Asta nu înseamnă că nu putem tinde la mai mult, doar să nu facem un scop din a ne dori permanent noi şi noi lucruri. Marile genii au ajuns unde sunt pentru că şi-au descoperit interiorul. Faceţi acest exerciţiu şi veţi fi surprinşi de rezultate”, conchide psihologul Stelian Chivu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: