Culmea absurdului administrativ: autorităţile din Galaţi vor să facă o bază de agrement pescărească într-o pădure unde nu există niciun fel de apă

Singurul fel de peşte ce poate fi "prins" în pădurea Gârboavele este cel de pe grătarele gălăţenilor. Foto: Arhivă

Ideea năstruşnică a amplasării Muzeului Pescuitului în Pădurea Gârboavele face pui. Autorităţile judeţene au anunţat că vor face în amintita pădure şi o bază de agrement cu specific pescăresc. Se vor cheltui sume exorbitante pentru amenajarea de iazuri artificiale, deşi lângă Galaţi există trei ape cugătoare mari  - Dunărea, Prutul şi Siretul – al doilea lac ca mărime din ţară (Brateşul) şi alte cinci lacuri de mărime medie.

Autorităţile judeţului Galaţi sunt consecvente în tentativa lor abusurdă de a transforma pădurea Gârboavele (aflată la circa 15 kilometri de oraş)  într-un paradis piscicol deşi, după cum poate observa chiar şi un copil de grădiniţă, în respectiva locaţie nu există niciun strop de apă.

Vă reamintim că în august 2014 a fost demarată la Gârboavele construirea unui Muzeul al Pescuitului, demers care costă în jurul a 500.000 de euro  - mai exact 2.076.660 lei - bani proveniţi de la Uniunea Europeană (prin programul operaţional de dezvoltare a pisciculturii).

Amplasarea obiectivului într-o locaţie unde nu există nici măcar un banal izvor a stârnit dezbateri aprinse la nivel local, însă în ciuda faptului că societatea civilă a cerut ca investiţia să fie mutată undeva la malul unei ape, conducerea Consiliului Judeţului Galaţi a rămas fermă: în pădure.

Este de menţionat că lângă Galaţi se află trei ape curgătoare mari - Dunărea, Siretul şi Prutul, imensul lac Brateş (al doilea ca mărime din ţară, cu cele 2.500 de hectare ale sale), dar şi lacul Zătun (care este proprietatea CJ), precum şi alte patru lacuri relevante ca mărime: Vânători, Lozova, Mălina şi Cătuşa.

Muzeul ar fi trebuit să fie inaugurat în 26 noiembrie 2015 însă nu este gata nici la această dată, aşa că, deocamdată, nu putem şti ce se oferă publicului de suma amintită.

Teoretic, acolo ar fi trebuit să existe deja două gospodării tradiţionale pescăreşti (în care să se expună diverse scule specifice vechi), o cherhana, un iaz populat cu peşti, un pavilion pentru spectacole, dar şi un gard după modelul tradiţional din comuna Suceveni. Probabil că vom afla amănunte atunci când autorităţile vor avea bărbăţia să explice de ce nu este gata proiectul care, cum spuneam, ar fi trebuit să fie deja funcţional.

Ca şi cum construirea unui muzeul al pescuitului în pădure n-ar fi fost suficientă acum se insistă pentru completarea investiţiei şi cu o bază de agrement cu specific pescăresc. Evident, tot în pădurea fără apă, pentru ca ridicolul situaţiei să atingă noi culmi.

Potrivit directorului Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat (SPJADPP), Vali Viorel Sandu, CJ Galaţi vrea să atragă, în 2016, fonduri europene, pentru a concretiza investiţia.

„În spatele Muzeului Gospodărie Tradiţională sunt două lacuri secate pe care, de anul trecut, am vrut să accesăm un proiect european de peste 800.000 de euro, să mai facem o bază de agrement cu specific pescăresc, să nu rămână singura cea de la Zătun. Ne-am lovit de nişte probleme pe care nu le mai discut, dar vrem în continuare. Atunci chiar că Muzeul Pescăresc s-ar lega foarte frumos de baza de agrement, dar şi de Muzeul Satului”, a declarat Vali Viorel Sandu.

Ideea este vehement contestată de organizaţiile civice din Galaţi, care consideră că astfel de obiective ar trebui amplasate în apropiere de apă, mai ales că oraşul Galaţi este înconjurat, practic, de mai multe ape foarte importante.

S-a vehiculat inclusiv ideea că o astfel de investiţie ar putea revigora o clădire istorică importantă, respectiv Pescăriile Statului (situată chiar pe malul Dunării), care până în 1945 era o adevărată bursă a peştelui din sud-estul Europei, iar acum se află în ruină după ce societatea de stat care o avea în patrimoniu a dat faliment.