Cuibuşorul de nebunii al aristocraţiei româneşti. Povestea palatului de la ţară care a găzduit regi, miniştri şi magnaţi

Cuibuşorul de nebunii al aristocraţiei româneşti. Povestea palatului de la ţară care a găzduit regi, miniştri şi magnaţi

Palatul Chrissoveloni de la Ghidigeni FOTO C. Crângan

Palatul familiei Chrissoveloni, din localitatea Ghidigeni, judeţul Galaţi, era cunoscut, înainte de instaurarea comunismului în România, ca unul dintre cele mai selecte locuri de distracţie din Regat. Acum, domeniul mai aminteşte doar palid de grandoarea de altădată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi pare destul de greu de crezut, până acum câteva decenii, lumea bună din România obişnuia să petreacă opulent, deseori, într-un loc ascuns de ochii indiscreţi, aflat undeva la jumătatea drumului dintre Tecuci şi Bârlad, la poalele unui deal acoperit cu păduri seculare.

Cunoscut şi sub denumirea de Palatul Plăcerilor, impozantul conac Chrissoveloni de la Ghidigeni, judeţul Galaţi – căci despre el este vorba -  i-a găzduit, vreme de mai bine de o jumătate de secol, pe cei mai de seamă reprezentanţi ai aristocraţiei româneşti, începând cu regele Ferdinand şi cu regina Maria şi continuând cu magnaţii industriei, marii moşieri şi o adevărată pleiadă de miniştri şi de artişti de renume.

Există nenumărate relatări în presa secolului XX, în care se pomeneşti de petrecerile faraonice de la Ghidigeni, unele de-a dreptul deocheate, altele cuprinse de fastul pretins de capetele încoronate care-şi făcuseră obiceiul de a se relaxa, mai ales vara şi toamna, în palatul aparţinând puternicei familii de bancheri greci Chrissoveloni (care, printre altele, a mai deţinut două palate splendide şi în Bucureşti, unul transformat în prezent într-o superbă librărie).

A aparţinut prinţului Mavrocordat

Moşia de la Ghidigeni a fost cumpărată de Nicolae Chrissoveloni de la Dimitrie Mavrocordat, în 1879. Opt ani mai târziu,în 1887, acesta a construit conacul şi anexele sale, care ocupă în total o suprafaţă de aproape două hectare. Clădirile au o puternică influenţă a arhitecturii de factură romantică existentă în secolul al XIX-lea.

„Grădina din faţa conacului, plină de trandafiri, amenajată după moda franceză, cele două bazine cu apă care străjuiesc intrarea în conac, pista de popice şi cele două terenuri de tenis, din care unul acoperit (singurul din România, la acel moment) – toate trădează eleganţă, bun-gust, stil”, ne explică Marius Mitrof, consilier la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu a judeţului Galaţi.

Construit pe două niveluri, în stilul academismului francez, palatul aminteşte şi de originea elenă a proprietarului. Edificiul, compus iniţial dintr-un singur corp, construit din piatră, cărămidă, lemn şi acoperit cu ardezie, la origini, are o planimetrie rectangulară. La parter se aflau saloanele şi sufrageriile, iar la etaj – dormitoarele.

Regina Maria venea deseori să se relaxeze

Numeroase mărturii istorice indică faptul că regina Maria îşi făcuse o obişnuinţă în a se refugia la palatul de la Ghidigeni împreună cu doamnele sale de companie, bucurându-se de plăcuta găzduire a Elenei Chrissoveloni, fiica lui Nicolae Chrissoveloni. Grigore Gafencu era, alături de Dimitrie Ghica, Balş, Negropontes şi alte personalităţi, un prieten aproape nelipsit la conacul familiei Chrissoveloni.


Palatul Chrissoveloni de la Ghidigeni în perioada interbelică FOTO colecţia familiei Chrissoveloni

Aici se jucau tenis, popice, făceau înot, plimbări şi călărie. Tot pe domeniul de Ghidigeni aveau loc partide de vânătoare minuţios organizate, ce aminteşte de deja celebrele de partide de la domeniul de la Balc al lui Ion Ţiric. Fazanii erau crescuţi în crescătorie şi li se dădea drumul în pădure cu o săptămână înainte de partida de vânătoare.

Regele Ferdinand şi „petrecerile libidinoase”

În perioada Primului Război Mondial, în timpul refugiului din Moldova, regele Ferdinand mergea des la Ghidigeni, la conacul lui Chrissoveloni. După cum relata diplomatul Constantin Argetoianu, citat de Marius Mitrof în lucrarea „Arhitectură şi spaţiul privat. Ansamblul conacului de la Ghidigeni“, „regele se deda la petreceri libidinoase cu cele trei surori Bastache, care sub costumul surorilor de caritate îşi exploatau temperamentul. Se făcea dragoste în disperare, astfel că bărbaţii şi cucoanele se încurcau noaptea prin odăi şi prin paturi“.

Palatul Chrissoveloni de la Ghidigeni în perioada interbelică FOTO colecţia familiei Chrissoveloni

Pentru aceste manifestări, Constantin Argetoianu găsea şi explicaţii: „Când toate legile morale sunt răsturnate, când oamenii aleargă după oameni să se omoare, când epidemiile, mizeria şi toate privaţiunile care sunt consecinţa lor exasperează nervii şi înteţesc patimile, când promiscuitatea sexurilor impusă de împrejurări răstoarnă barierele materiale ridicate de confortul paşnicelor civilizaţii, când viaţa şi ziua de mâine par iluzii efemere – e natural ca şi criteriile morale să se altereze“.

Un declin de opt decenii

Primul semn de declin al palatului de la Ghidigeni s-a produs în anul 1935, atunci când o parte dintre clădiri au fost afectate de un incendiu violent. Refacerea a fost greoaie, iar finisajele nu s-au mai făcut niciodată, căci instaurarea comunismului a dus la confiscarea palatului de către stat. Apoi, timp de câteva decenii, în clădiri a funcţionat un cămin pentru copii abandonaţi care sufereau de handicapuri fizice şi mintale severe, starea de degradare accentuându-se.

Palatul Chrissoveloni de la Ghidigeni în prezent FOTO C. Crângan

Astăzi, palatul este într-o stare destul de proastă, deşi structura de rezistenţă pare nealterată. Plafoanele celor mai multe încăperi sunt căzute, iar zidăria este „demantelată“, cel mai probabil din cauza infiltraţiilor. Moştenitorii familiei Chrissoveloni, în proprietatea cărora se află conacul din 2004, au au reuşit să refacă acoperişul, însă restaurarea completă pare un vis.

„Nu avem posibilităţi în acest moment să renovăm castelul de Ghidigeni, dar banii se găsesc întotdeauna dacă găseşti şi proiectul. Mi-ar plăcea ca aici să fie un teren de golf, iar castelul să fie un club-house şi un hotel pentru că sunt împătimit de acest joc minunat şi relaxant. Aici avem malul Bârladului şi 400 de hectare de pădure, ar merge făcut ceva pentru turismul internaţional şi autohton. Nu e un proiect uşor de făcut. Deja am discutat cu cineva pentru aripa administrativă să facem un sanatoriu şi cercetare pentru Alzheimer pentru că este problema generaţiei noastre”, a declarat Jean Chrissoveloni, unul dintre moştenitori.

În nenumărate rânduri, Jean Chrissoveloni a cerut autorităţilor locale şi judeţene să se implice în revitalizarea monumentului, pe care ar putea apoi să-l introducă în circuitul turistic.

„Noi am stopat degradarea monumentului şi acum am dori o revigorare a lui, însă investiţia este foarte mare. Dacă autorităţile judeţene ar contribui la revitalizarea monumentului, noi l-am deschide publicului spre a fi vizitat“, a mai spus Jean Chrissoveloni.

Palatul Chrissoveloni de la Ghidigeni în prezent FOTO C. Crângan

Din păcate, însă, autorităţile locale nu au posbilitatea să investească într-o proprietate privată. „Recunoaştem valoarea istorică a conacului, dar nu ne putem implica. Bugetul comunei este foarte redus, iar legea nu ne dă voie să investim acolo”, ne-a declarat primarul Eugen Tăbăcaru.

O rază de speranţă ar putea veni, cu totul neaşteptat, de la o tânără arhitectă, Mihaela Gudană, care-şi trage rădăcinile de la Ghidigeni. Aceasta, împreună cu un numeros grup de studenţi şi profesori ai Facultăţii de Arhitectură Ion Mincu, a demarat în 2015 un proict ambiţios care-şi propună să restaureze Palatul Plăcerilor şi să-l introducă în circuitul turistic.

CITIŢI ŞI:

FOTO Fantomele de pe marginea căii ferate. Cum se fac praf şi pulbere gările istorice de pe linia Galaţi-Bârlad

Cum a lucrat un primar şapte ani fără leafă. La sfârşitul mandatului, el a donat bani pentru construirea unui spital

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: