Constantin Ressu, un primar de legendă. A construit prima linie telefonică între Galaţi şi Brăila şi a realizat drumul de fier dintre Galaţi şi Bârlad

Constantin Ressu şi-a început cariera politică la vârsta de 37 de ani. Foto: DJC Galaţi

În mandatul primarului gălăţean au fost plantaţi teii de pe strada Domnească, a fost pavată Piaţa Regală şi a fost construită prima şcoală. Constantin Ressu a fost un luptător fervent pentru realizarea drumului de fier dintre Galaţi şi Bârlad, disputele aprige din acea perioadă fiind cuprinse în articolele din ziarul Poşta pe care îl conducea, dar şi în celelalte ziare ale partidelor concurente.

Constantin Ressu a făcut parte dintr-o familie macedoneană, originară din regiunea Epirului. Împreună cu ai săi, acesta s-a refugiat la Iaşi curând după anul 1829, din pricina persecuţiilor la care erau supuşi macedoromânii de către stăpânirea otomană.

„Capul acestei familii, Alexis a purtat, pînă la venirea în ţară, numele Rhesus, cu o evidentă rezonanţă tracă, dar care, după sosirea la Iaşi, suportă succesive modificări grafice şi fonetice ajungînd, în final, Ressu, după ce într-o fază intermediară luase şi forma Resus. Această familie a avut mai mulţi copii, fiul cel mai mare, Constantin, născut la 5 noiembrie 1843, avea să ajungă deputat de Galaţi şi primar al acestui oraş în mai multe mandate”, a declarat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi. 

Constantin Ressu a ocupat şi postul de funcţionar la Cahul, apoi devenind procuror la Galaţi în perioada anilor 1873, avocat al Statului la Huşi, Piteşti şi Galaţi până în 1876. La vârsta de 37 de ani, Constantin Ressu a început cariera politică şi a fost înscris în grupul liberalilor moderaţi din Iaşi, din care mai făceau parte Conta, Mârzescu şi alţii.

Nici în acele vremuri politica nu era mai liniştită

„Disputele dintre liberalii-naţionali şi liberalii moderaţi a determinat încet, încet, dispariţia acestui grup, ceea ce l-a făcut pe Constantin Ressu să continue a face politică pe cont propriu, fără a uita însă de vechile duşmănii cu naţional-liberalii şi cu cel mai distins dintre ei din localitate, deputatul Mihăilescu”, a explicat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi. 

Contractul cu Lascăr Catargiu, gălăţean de origine, l-a determinat pe Constantin Ressu să simpatizeze şi la final să devină membru al Partidului Conservator.

„Ceea ce până acum îl distinge pe deputatul de Galaţi este o independenţă de apreciere şi o imparţialitate relativă care îi face onoare. Constantin Ressu nu este dintre cei care ascultă ordinele fără a le discuta. De multe ori le discută şi nu le execută. Este un fel de recalcitrant în partid”, spunea George Panu în lucrarea sa.

„Deputatul de Galaţi Constantin Ressu nu era un orator, dar uşurinţa de a se exprima reuşea de cele mai multe ori să convingă. Ceea ce îi lipsea, între altele, era acea tinctură literară după care se cunoaşte imediat omul care a făcut studii serioase şi posedă ştiinţe literare. C. Ressu nu e de talie de a ţine un mare discurs sau de a îmbrăca haina campionului unei cauze mari, dovadă că luând cuvântul pentru a combate pe junimişti, acesta nu a fost fericit. Aceasta nu împiedică pe Constantin Ressu de a vorbi cu mult bun simţ şi cu judecată sănătoasă în chestiunile mai mărunte şi de a face, relativ la deosebitele proiecte de legi, observaţii pertinente şi la obiect, pline de dreptate”, a spus Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi. 

La 23 ianuarie 1883 îl găsim pe Constantin Ressu membru în Consiliul Comunal al Galaţilor şi prim-ajutor de primar. Acesta locuia în casele Melencovich de pe strada Deciană. Pentru a veni în ajutorul tinerilor dornici de învăţătură, la 28 martie 1885, a fost înfiinţată societatea „Prutul”, comitetul fiind condus de Constantin Ressu, preşedinte, ajutat de profesorii Al. Nicolescu şi Moise Pacu.

Cum a devenit primar

Avocatul Constantin Ressu a fost ales primar al urbei Galaţilor în noiembrie 1886, mandatul său fiind până în luna martie 1887. În anul următor, la 7 - 9 august 1888 au avut loc alegeri pentru consiliul comunal. Sunt primele alegeri la care au participat şi socialiştii gălăţeni în cadrul Colegiului II.

În programul publicat, „partida muncitorilor” propune ca moşia Ţiglina să fie arendată muncitorilor, să se acorde credite pentru muncitorii de pământ”, iar comuna Galaţi să construiască ateliere în care să lucreze „societăţi de muncitori”, iar copiii săraci, care învaţă în şcolile comunale, să primească ajutoare. Câştigători au fost atunci liberalii-conservatori, primar fiind numit Constantin Ressu, mandatul său fiind până în septembrie 1890.

În 1886 erau în funcţiune cinci birouri telefonice. Se preconiza, în 1890, chiar construirea unei linii telefonice între Galaţi şi Brăila. Acest lucru s-a realizat prin aportul pe care l-a avut Constantin Ressu în calitate de primar.

Printre problemele edilitare care trebuiau si-ţi găsească o grabnică rezolvare, era pavarea unui număr cât mai mare de străzi, căci majoritatea erau nepavate, fiind pline de nămol toamna şi iarna, locuitorii plângându-se că merg prin noroi. În aceeaşi situaţie era şi o parte din strada Mavromol, unde proprietarii şi-au făcut, cu banii lor, un „trotuar cu dulapi”. Pentru remedierea acestei neplăcute situaţii s-a organizat la 20 aprilie 1890 o licitaţie publică pentru lucrări de pavaj în valoare de 1.200.000 de franci.

În anul 1889, la insistenţele Primăriei, Compania Apelor a montat 14 fântâni publice, dar tot în centru, în străzile Fraternităţii, Domnească, Mihai Bravu, Tecuci şi Mavromol.

Vizita regelui Carol I la Galaţi

La 13 septembrie 1889 a sosit în oraş regale Carol I însoţit de prinţul moştenitor Ferdinand. Veneau de la Cernavodă şi au fost găzduiţi de prefectul M. C. Deşliu. Primarul Constantin Ressu i-a prezentat regelui un raport privind situaţia oraşului.

„Au vizitat localurile şcolilor secundare, Spitalul Elisabeta Doamna-Caritatea gălăţeană, cazărmile, docurile şi portul flotilei de război. Au asistat şi la un spectacol al artiştilor Ion şi Alexandru Vlădicescu”, a precizat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi. 

Tot în 1889, ia fiinţă Piaţa Costache Negri, Piaţa Centrală de astăzi, târg denumit după marele om politic şi datorită faptului că, pe când era pârcălab de Covurlui, Costache Negri în calitate şi de preşedinte al Comisiei de înfrumuseţare a oraşului cuprinsese în planul său şi realizarea unui târg mai mare în care ţăranii din împrejurimile Galaţilor să îşi vândă marfa, alături de negustorii gălăţeni. Acest târg nu a putut fi realizat atunci, găsindu-şi finalitatea de abia pe timpul mandatului de primar al lui Constantin Ressu.

Primarul care a introdus gazul aerian

La acea vreme, Galaţiul era luminat cu fanare, iar la 10 ianuarie 1890 se optează pentru introducerea gazului aerian şi se încep tratative cu compania franceză Charles Georgi. Contractul a fost încheiat însă de abia peste trei ani, pe 5 iulie 1893.

„La alegerile organizate în această toamnă, au câştigat conservatorii, primar fiind reales Constantin Ressu, continuându-şi astfel mandatul fără întrerupere şi având posibilitatea de a continua lucrările de reabilitare a oraşului. Însă de această dată mandatul a fost mai scurt, doar până în februarie 1891, răstimp în care a reuşit să continue munca sa”, a declarat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi. 

În 1891, pe timpul mandatului lui Ressu, Primăria  cumpără pentru spital, cu 600.00 lei, casele lui Aristide Papadopol.

Pe când nu era primar al oraşului, dar era deputat în Parlamentul României (1888-1895), în anul 1893, Constantin Ressu cumpără localul fabricii Greierul, construit de Dinerman şi Cahane, proprietarii ai acesteia. Localul se afla din Calea Bârladului colţ cu Radu Vodă. Astfel, fabrica „Greerul” pentru obiecte de tinichea şi produse chimice intră în proprietatea lui Constantin Ressu, dezvoltând producţia şi vânzările. Producea vacs, unsori de trăsuri, pomadă, cremuri, ultramarină, sineală, bidoane, cutii, ţesele, acestea fiind comercializate cu preponderenţă în Bulgaria şi la Constantinopole.

La expoziţia cooperativă din 1894 produsele fabricii au fost medaliate cu „Medalia de Aur”.

Din septembrie 1894 şi până în iulie 1895, Constantin Ressu a fost din nou reales primar al oraşului Galaţi. În mandatul său a fost înfrumuseţată şi extinsă Grădina Publică, grădină înfiinţată în anul 1846, când, prin grija pârcalabului Iorgu Ghica, bun prieten al domnitorului Mihail Sturdza, s-au plantat 3.500 de pomi. Lucrările la Grădina Publică au început, de fapt, din 1861 şi au fost finalizate în 1890, în această perioadă fiind consolidat malul râpos dinspre Brateş, s-a înălţat gardul, s-au construit fântâni arteziene şi bazinul cu apă.

„A plantat teii de pe strada Domnească, a pavat Piaţa Regală, a fost reparat abatorul de pe moşia Ţiglina şi a fost construită prima clădire de şcoală. În 1888, în locul parcului municipal Mihai Eminescu de astăzi, era un loc viran cu un singur tufiş, aşa cum îl descrie grădinarul comunei Galaţi într-o scrisoare adresată primarului din 1913”, a relatat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi. 

Acest loc viran a început a fi amenajat şi transformat într-un adevărat parc englezesc. După modelul parcului Ioanid din Bucureşti, din piatră specială de Ulmeni, s-au amenajat un lac, un pod rustic peste lac, o grotă cu cascadă.

Constantin Ressu a făcut şi o donaţie de carte şi documente Bibliotecii „V.A. Urechia”, consemnată în Catalogul general al Bibliotecii, din iniţiativa sa fiind realizat şi bustul lui V.A.Urechia, pe care astăzi îl găsim în curtea Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri”.

„A fost un luptător fervent pentru realizarea drumului de fier dintre Galaţi şi Bârlad, disputele aprige din acea perioadă fiind cuprinse în articolele din ziarul Poşta pe care îl conducea, dar şi în celelalte ziare ale partidelor concurente”, ne-a relatat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi. 

Primarul a avut un fiu, Camil Ressu, viitorul pictor de mai târziu. „Fără îndoială că natura artistică a lui Camil, care se naşte la Galaţi în 1880, identificată la timp şi cultivată cu instrumente adecvate, este cristalizarea  chemării surde şi neîmplinite  în domeniul artistic al tatălui său”, a spus Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi.

Constantin Ressu s-a stins din viaţă la 5 martie 1896, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Galaţi. După decesul acestuia, din raţiuni financiare, soţia şi fiicele lui, se vor muta la Iaşi.

Mormântul lui Constantin Ressu a cunoscut nepăsarea autorităţilor, piatra de mormânt fiind dărâmată şi mormântul năpădit de buruieni.

„În anul 2011, prin iniţiativa generalului în rezervă Neculai I. Staicu-Buciumeni, a colonelului (rez.) ing. Vasile Manolache Hulea şi lt. col. (rez.) Ilie Lungeanu din Galaţi, mormântul a fost restaurant, piatra de mormânt atacată de o ciupercă a fost tratată şi reaşezată la locul ei, s-a reamenajat grilajul şi a fost montat un felinar”, a explicat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi.