Concluzia cercetătorilor despre zvonul că explozia nucleară din Rusia ar fi afectat România: „S-au efectuat determinări ale substanţelor radioactive din aer“

FOTO Arhivă Adevărul

La Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi este în derulare un amplu proiect de cercetare privind radioactivitatea. Măsurătorile se fac de câţiva ani în privinţa apelor, aerului, solului şi alimentelor. Oraşul de la Dunăre este pe cale să devină cel mai important centru din România în studiul impactului radioactivităţii asupra mediului.

Zvonurile intense legate de presupusele efecte dăunătoare produse de un nor radioactiv care ar fi traversat terioriul României după explozia nucleară produsă în urmă cu câteva săptămâni în Rusia i-au provocat pe cercetătorii de la Universitatea „Dunărea de Jos” să facă publice rezultatele unor ample lucrări ştiinţifice derulate în zona de est a României în ultimii ani.

La amintita instituţie de învăţământ există de cinci ani un ambiţios program de cercetare legat de evoluţia radioactivităţii apei, aerului, solului şi alimentelor, iar monitorizarea este susţinută de una dintre cele mai prestigioase instituţii europene: Centrul European pe Probleme de Mediu, coordonat de prof. dr. ing. Lucian Georgescu (profesor la universitatea de stat din Galaţi şi fost ministru al Cercetării).

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi a devenit un actor foarte important în domeniul cercetărilor integrate de mediu pentru Dunăre şi ecosistemele asociate. Direcţiile de cercetare în chimie, biologie, ecologie, fizică s-au dezvoltat, în principal, prin intermediul echipelor de cercetători ai Centrului European pe Probleme de Mediu, care beneficiază de o importantă susţinere din partea Comisiei Europene.

Una dintre direcţiile esenţiale de cercetare este monitorizarea radioactivităţii, dezvoltată în prezent prin intermediul Unităţii de Cercetare INPOLDE, coordonată de prof. dr. habil. Antoaneta Ene. În ultimii patru ani s-au realizat (din fonduri proprii, dar şi cu ajutorul a trei finanţări europene) studii cu privire la nivelul radioactiv natural din apă, sol, alimente, dar şi aerul spaţiilor publice, iar cercetătorii au ajuns la nişte concluzii care au trezit interesul colegilor lor din întrega lume.

Veşti bune de la cercetătorii de la Galaţi

Cât priveşte zvonurile despre o posibilă creştere a radioactivităţii în România din cauza exploziei din Rusia, cercetătorii de la Galaţi au veşti bune. „Echipa a efectuat determinări ale substanţelor radioactive din aer - este vorba de prezenţa radionuclizilor artificiali iod-131 şi cesiu-137 din aerosoli - şi, din fericire, concluzia măsurătorilor efectuate după eveniment este că, în zonă, nu au existat poluanţi radioactivi artificiali”, a declarat profesorul Georgescu.

Imagine din laboratorul de mediu de la Universitatea Dunărea de Jos FOTO C Crângan

Studiul a avut în vedere şi spaţiul din şcolile publice, iar o analiză a radonului-222 a arătat că maximele valorilor determinate sunt la jumătatea valorii maxim admise (de 300 Bq/m3), conform legislaţiei în vigoare. S-a făcut şi analiza unor alimente esenţiale consumului uman (pâine şi lapte), iar rezultatele au fost bune: nu sunt depăşiri.

De asemenea, substanţa radioactivă prezentă în apele potabile din zona studiată este radiul-226, dar care se află într-o concentraţie de aproximativ cinci ori mai mică decât cea maximă admisă.

Trebuie spus că activitatea de cercetare în domeniul Mediului este pe cale să se extindă spectaculos la Galaţi, care se poziţionează ca fiind cel mai dinamic centru de profil din România.

„Vom iniţia colaborări cu cei de la Facultatea de Medicină şi Farmacie în vederea realizării unui studiu ce vizează legătura dintre unele boli cronice şi evoluţia parametrilor din mediul înconjurător. Sperăm ca până la finele anului 2019 să primim finanţare pentru cel mai mare proiect de cercetare de mediu al Universităţii, constituit dintr-o navă de cercetare şi o clădire ce vor găzdui laboratoare dotate la cel mai înalt nivel internaţional în aceste domenii de cercetare”, a precizat Lucian Georgescu.

Noul centru va permite cercetătorilor să abordeze ecosistemele Dunării în integralitatea lor şi să extindă cercetarea pe genetică şi radiochimie. „În câţiva ani vom fi indispensabili pentru orice proiect pe Dunăre şi ne vom putea valorifica cu adevărat poziţia”, a mai spus profesorul.