Comunitatea Evreiască din Galaţi se stinge încet lăsând în urmă o istorie strâns legată de dezvoltarea oraşului de la Dunăre

Comunitatea
Evreiască din Galaţi se stinge încet lăsând în urmă o istorie strâns legată de
dezvoltarea oraşului de la Dunăre

Sărbătoarea Hanuka la Sinagoga Meseriaşilor din Galaţi. Foto: Adevărul

Dacă în perioada interbelică existau 17.000 de evrei gălăţeni, astăzi mai sunt 140, cei mai mulţi bătrâni. Doar patru copii evrei mai trăiesc în Galaţi aşa că viitorul comunităţii este previzibil.

Cândva a patra ca mărime şi organizare din România, Comunitatea Evreilor din Galaţi mai numără astăzi doar 140 de membri (în această statistică fiind cuprinşi şi cei 25 de români, soţi şi soţii din familii mixte).

„La ora actuală, cei mai mulţi membri ai comunităţii noastre sunt persoane vârstnice. Media de vârstă a acestora este de 75-80 de ani. Comunitatea mai numără doar patru copii, iar «tineri», cu vârsta până în 45 de ani, mai sunt doar zece. Concluzia este una tristă: alcătuim o comunitate pe cale de dispariţie”, afirmă Sorin Blumer, preşedinte al Comunităţii Evreilor din Galaţi.

Istoria evreilor gălăţeni

Aşezarea evreilor pe mealeagurile gălăţene încă din timpuri străvechi este legată de marele port la Dunăre prin care se făcea comerţ între Polonia şi Imperiul Otoman. Domnitorii Alexandru cel Bun el şi Ştefan cel Mare sunt cei care au înlesnit atragerea negustorilor evrei de a căror contribuţie la prosperitatea ţării erau conştienţi.

Prezenţa evreilor în Galaţi, de sute de ani, este atestată şi de înfiinţarea primului lor cimitir din localitate, care datează din anii 1590.

„În perioada interbelică, trăiau în oraşul nostru 17.000 de evrei, totalul populaţiei Galaţiului fiind la acea vreme de 85.000 de locuitori. A intervenit apoi holocaustul, plecările în Israel, astfel că, în urmă cu două decenii, rămăseseră cel mult 500 de evrei gălăţeni”, a mai precizat Sorin Blumer.

De-a lungul existenţei sale, Comunitatea Evreilor a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a Galaţiului.

În 1760, au fost înfiinţate  Atelierele de Reparaţii Navale Mendel. Tot în acea perioadă au fost construite mari depozite de cereale care au permis Galaţi-ului să concureze cu porturile Odesa si Cherson din Rusia.
Între marii industriaşi evrei care au investit la Galaţi se cuvin menţionaţi membrii familiei Auschnit, care au înfiinţat Uzina metalurgică Titan, iar în 1923 au pus în funcţiune primul laminor de tablă din Moldova. Tot Auschnit va investi în fabrica de cuie, sârmă şi tablă galvnizată Titan II.

Şi bancherii evrei au avut o contribuţie importantă la dezvoltarea Galaţiului prin înfiinţarea a şase bănci, între care Marmorosch Blank şi Banca Comercială Română.

Tot Comunitatea evreilor din Galaţi a înfiinţat prima Casă de sănătate, încă din 1834, care a servit şi ca spital improvizat, în timpul epidemiei de holeră din 1847.

Spitalul israelit, inaugurat în 1903, după naţionalizare, a devenit actuala Maternitate Municipală.
În ceea ce priveşte viaţa religioasă, din 11 sinagogi, care au fiinţat în Galaţi de-a lungul deceniilor (după unii autori ar fi fost chiar 22), astăzi mai există doar  Sinagoga Meseriaşilor.

În cei 116 de existenţă clădirea lăcaşului de cult mozaic a avut de suferit mai cu seamă din cauza cutremurelor aşa încât de o bună bucată de vreme se lucrează la aconsolidarea acesteia.

„Se lucrează pe măsură ce ne vin banii, cu greutate. Finanţatoarea lucrărilor este o societate internaţională. Ne străduim să-i redăm aspectul de altă. Trebuie să rămână muzeu ca o contribuţie la cultura locală. Este, dacă vreţi, o misiune de suflet”, a declarat preşedintele Comunităţii Evreieşti din Galaţi.

Într-ajutorare pentru supravieţuire

L-am întrebat pe reprezentantul evreilor gălăţeni care sunt principalele probleme cu care se confruntă aceştia.

„În primul rând, este problema ajutorării sociale a evreilor bătrâni şi bolnavi. Avem un program şi, cu personal specializat angajat special răspundem nevoilor acestor membri. Ar fi apoi dificultăţile pe care le întâmpinăm în ceea ce priveşte păstrarea identităţii şi culturii noastre în condiţiile în care majoritatea membrilor comunităţii sunt persoane greu transportabile sau chiar imobilizate la pat. Şi asta este situaţia în toate comunităţile noastre din ţară. Şi ar mai fi apoi îngrijirea cimitirelor. Sunt morminte la care n-a amai ajuns nimeni de ani şi ani. Ştiţi probabil că cimitirul Evreiesc se surpă şi gardul din cărămidă s-a prăbuşit pe o lungime de 50 de metri”, a spus Sorin Blumer.

Liceul va rămâne liceu!

Despre retrocedările proprietăţilor care au aparţinut Comunităţii, retrocedări despre care s-a scris mult în presa locală întrucât sunt sediile unor clădiri publice de utilitate socială (Liceul Alexandru Ioan Cuza şi Maternitatea Municipală), preşedintele Comunităţii Evreilor din Galaţi a ţinut să declare că: „Noi vrem ca liceul să rămână liceu şi maternitatea, maternitate!. Să Ştiţi că din 120 de proprietăţi naţionalizate de comunişti Comunitatea a redobândit doar cinci”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: