Circul risipei la Zoo din Galaţi: cum a ajuns metrul pătrat de cuşcă pentru maimuţe, urşi şi lei să coste mai mult decât metrul pătrat de vilă

Circul risipei la Zoo din Galaţi: cum a ajuns metrul pătrat de cuşcă pentru maimuţe, urşi şi lei să coste mai mult decât metrul pătrat de vilă

Adăpostul pentru urşi: 440 euro pe metrul pătrat de ogradă. Foto: Adevărul

Deşi trebuia finalizată acum doi ani, investiţia de 4,1 milioane de euro este în continuare închisă publicului. Termenele de dare în folosinţă au fost încălcate unul după altul, motivele oscilând între penibil şi hazliu. Proiectul a fost făcut neglijent, iar preţul lucrărilor stârneşte controverse.

Deşi lucrările de modernizare ar fi trebuit să fie gata încă de acum doi ani, Grădina Zoologică din Galaţi nu va deschisă mai devreme de luna august a acestui an. Motivele acestei întârzieri uriaşe faţă de graficul stabilit vin din mai multe cauze, unele obiective, iar altele de tot râsul.

Însă, dincolo de toate, rămâne impresia că banul public a fost risipit fără jenă, căci unele dintre adăposturile amenajate pentru animale au ajuns să coste peste 500 de euro pe metrul pătrat, incluzând aici şi spaţiul pentru plimbare, care înseamnă o simplă platformă betonată.

Sat fără câini, Zoo fără gard

Teoretic, gălăţenii ar fi trebuit să meargă la Grădina Zoologică din pădurea Gârboavele încă din anul 2013. Însă teroria nu se potriveşte cu practica. În practică, nici acum Zoo nu a fost deschis, autorităţile anunţând că inaugurarea investiţiei care a costat bugetul public peste 4,1 milioane de euro ar putea avea loc de-abia prin luna august.

Motivele pentru care primul termen, cel din 2013, nu a fost respectat este acela că proiectul a fost făcut, din păcate, cam cu picioarele. Proiectanţii de la Consproiect (societate aparţinând CJ, între timp intrată în insolvenţă) au uitat să introducă în proiect şi gardul împrejmuitor pentru cele 14 hectare pe care le ocupă grădina zoologică, aşa că, la demararea procedurilor de autorizare, s-a constatat că trebuie refăcută procedura de atribuire, deci totul a fost dat peste cap. Mai mult decât atât, pe parcurs au fost descoperite numeroase alte erori de proiectare şi de execuţie, care au trebuit remediate.

Lucrările au fost făcute de o asociere dintre firmele Garden Center Grup SRL Bucureşti şi Tancrad SA Galaţi şi au demarat în urmă cu patru ani, respectiv în august 2011. Finanţarea proiectului a fost asigurată în cea mai mare parte (aproape 80%) de la Ministerul Mediului, restul fiind acoperit de Consiliul Judeţului Galaţi, prin Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, instituţie care are în administrare Zoo.


Interesant este că vechiul gard a dispărut în neant după ce s-a dispus demolarea lui, existând informaţii că a fost vândut de angajaţi (fiind din metal) la fier vechi. Conducerea CJ Galaţi a dispus o anchetă în acest caz (vorbim de zeci de tone de fier, căci gardul împrejmuia circa şapte hectare de teren), însă rezultatele nu au fost făcute publice.

Un alt aspect important este că din resturile vechilor adăposturi de animale sălbatice a fost ridicat în 2012 un adăpost ilegal de câini fără stăpân. Acţiunea a fost coordonată de Paraschiva Vintilă, consiliera personală a preşedintelui CJ, Nicolae Bacalbaşa, iar şandramaua (unde fuseseră adunaţi peste 100 de câini ce erau hrăniţi din raţia animalelor de la Zoo) a fost demolată la presiunile presei şi ale autorităţilor sanitar-veterinare.

Coincidenţă sau nu, şeful de la Direcţia Sanitară-Veterinară a fost schimbat la scurt timp din funcţie.

Adăpost pentru animale mai scump decât metrul pătrat de vilă

Din capul locul, trebuie să spunem că necesitatea modernizării Zoo de la Galaţi nu este de comentat. Dacă respectivele modernizări nu se făceau, grădina zoologică nu mai putea obţine autorizaţiile de funcţionare în conformitate cu legislaţia la zi.

Adăposturile pentru animale nu respectau niciunul dintre stadardele europene, începând cu spaţiul alocat fiecărui animal şi terminând cu siguranţa vizitatorilor, aşa că era nevoie de o investiţie serioasă, altfel obiectivul urma să fie desfiinţat.

Cheltuielile făcute par însă destul de umflate, dacă le comparăm cu preţurile practicate în piaţă pentru lucrările de construcţii. Potrivit unui raport transmis de Consiliul Judeţului către prefectul Dorin Otrocol, la solicitarea acestuia (care a încercat să lămurească zvonurile cum că la Zoo se irosesc banii publici), cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi pentru adăpostul maimuţelor.

Respectiva construcţie are 772 de metri pătraţi, dintre care doar o treime a presupus construcţii efective (adăpost zidit şi instalaţii de joacă), restul fiind o cuşcă din plasă metalică. Ei bine, întocmeala a costat 1,85 milioane de lei (415.000 euro), rezultând un preţ de 535 de euro pe metrul pătrat. Asta  în condiţiile în care construirea unei vile cu toate utilităţile, la cheie, este în oferta firmelor de construcţii din Galaţi la preţuri cuprinse în 350 şi 450 de euro pe metrul pătrat, preţul cel mai mare fiind pentru „detalii arhitecturale speciale”. Adică pentru o vilă de lux.


Adăpostul leilor (610 metri pătraţi)  a costat şi el 1.120.000 lei (adică în jur de 410 euro pe metrul pătrat),  pentru adăpostul tigrului siberian (424 metri pătraţi) s-au cheltuit 766.000 lei, adică 420 de euro/mp, iar „casa” urşilor a fost ceva mai „ieftină”: doar 430 euro/mp.

Ca amănunt care frizează ridicolului, vă informăm că pereţii unora dintre adăposturi sunt placaţi cu piatră de râu ornamentală care în deviz costă 430 lei/mp, deşi în oferta producătorilor români produsul este undeva între 17 şi 25 de lei/mp, la care se adaugă montajul, care costa încă pe atât. Deci preţul de deviz e umflat la modul grobian, motiv pentru care există informaţii (deocamdată neconfirmate oficial) că ar fi fost depusă deja o sesizare către Curtea de Conturi.

Au mai fost modernizate ori construite şi un dispensar pentru animale (186.000 de lei), un complex administrativ (576.000 lei), o hală de furaje (154.000 lei), o centrală termică (308.000 lei), reţele electrice, de apă şi canalizare, împrejmuiri ale unor habitate, alei, dar şi o staţie ecologică pentru tratarea apei uzate (172.000 lei). Gardul împrejmuitor al grădinii, în valoare de 100.000 de euro, se adaugă la proiectul iniţial şi este suportat integral din bugetul CJ Galaţi.


Birocraţia care continuă agonia

Culmea este că, deşi lucrările prevăzute în proiect au fost finalizate acum două luni, accesul publicului la Zoo nu este posibil deoarece nu s-au obţinut autorizaţiile de funcţionare. Mai precis, nu există autorizaţia de mediu, motivul fiind unul care ţine de păgubosul circuit birocratic al hârtiilor.

Documentaţia pentru autorizare a  fost înregistrată la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi la data de 21 aprilie 2015, iar ca urmare a analizării acesteia şi a verificării amplasamentului au fost solicitate completări. Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Galaţi (care are în administrare Zoo) a transmis documentele solicitate pe data de 23 iunie 2015, iar APM a mai cerut câteva clarificări asupra unor aspecte tehnice, acestea fiind înaintate către Agenţie la data de 9 iulie 2015.

„Întreaga documentaţie înaintată de Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Galaţi va fi analizată în şedinţa CAT APM Galaţi din data de 14 iulie 2015, în conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 1798/2007, pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările ulterioare. Având în vedere prevederile legislative, eliberarea autorizaţiei de mediu se va realiza după 15 zile lucrătoare de la data luării deciziei privind emiterea autorizaţiei de mediu şi afişarea acesteia pe site-ul instituţiei”, a precizat în urmă cu câteva zile directorul executiv al APM Galaţi, Carmen Sandu.

Directorul Complezului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii „Răsvan Angheluţă”, Mădălin Şerban, a confirmat şi el că Parcul Zoologic ar putea fi deschis în prima jumătate a lunii august, imediat după emiterea autorizaţiei.

Avem Zoo scump, dar cum îl vedem?

Dincolo de toată tevatura cu preţurile lucrărilor şi cu întârzirea dării în folosinţă, mai rămâne în discuţie un aspect foarte important: cum vor ajunge gălăţenii la noul Zoo?

Obiectivul se află, cum spuneam, într-o pădure situată la 12 kilometri de oraşul Galaţi, iar până acolo nu circulă în prezent niciun mijloc de transport în comun.

Există informaţii că regia locală Transurb lucrează la un grafic orar pentru un autobuz, cu 50 de locuri, ce va fi introdus în circuit pentru curse cu destinaţia Zoo, însă nimic nu a fost pus deocamdată la punct, plus că este destul de neclar cum vor fi stabilite tarifele, căci nu mai este un transport urban (de competenţa CL), ci unul judeţean (de competenţa CJ).

Mai mult decât atât, Transurb nu are licenţă de transport judeţean, iar lucrurile devin şi mai complicate dacă luăm în considerare că traseul parcurge porţiuni din două drumuri judeţene (DN26 şi DN24D) deci trebuie şi rovignetă specială.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările