Cine-i vinovat de moartea sistemului de termoficare al Galaţiului. Dedesubturile unui sabotaj politic cu final electoral
0
Sunt şanse foarte mari ca sezonul 2015-2016 să fie ultima iarnă cu sistem public de termoficare la Galaţi. Perspectivele sunt sumbre în privinţa repornirii sistemului din toamnă, iar analiza situaţiei arată că la mijloc sunt numeroase aranjamente politice în care scopul scuză mijloacele. Nica, Dobre şi Durbacă au cerut consilierilor lor să nu voteze proiectele legate de termoficare propuse de Stan.
Soarta celor peste 100.000 de gălăţeni care încă mai depind de sistemul public de încălzire pare pecetluită. Electrocentrale SA şi Consiliul local nu reuşesc să se pună de acord cu privire la modul cum va continua colaborarea, lucru sinonim cu închiderea definitivă a producătorului de agent termic, care nu poate funcţiona la nesfârşit în pierdere şi fără a avea garanţia că parteneriatul cu oraşul Galaţi este viabil.
Insolvenţa Electrocentrale ar putea deveni faliment
În acest moment, marea problemă a sistemului public de încălzire din Galaţi este legată de Electrocentrale SA. Aflată în insolvenţă, societatea se căzneşte să se ţină pe linia de plutire, însă acest lucru este tot mai dificil de realizat atâta timp cât nu reuşeşte să ajungă la o cale de mijloc în relaţia cu Apaterm şi Calorgal.
Chiar dacă foarte mulţi dintre gălăţeni au tendinţa de a vorbi despre Apaterm ca despre un capitol încheiat, lucrurile nu stau în realitate aşa, căci supravieţuirea Electrocentrale (recte furnizarea de căldură) este condiţionată şi de recuperarea datoriilor istorice la întreţinere (via Apaterm), nu doar de încasarea la zi a facturilor de la Calorgal (noul distribuitor înfiinţat de Consiliul local).
De altfel, Sinan Mustafa, administratorul special al Electrocentrale este categoric în această privinţă. „În acordul încheiat între noi şi Romgaz este stipulat foarte clar că ni se furnizează gaz dacă achităm factura la zi şi, în tranşe, o parte din datoria ce provine de la Apaterm. Dacă noi nu ne îndeplinim obligaţiile, deoarece înasările Calorgal şi Apaterm nu sunt în grafic, furnizarea gazului se opreşte”, spune Sinan Mustafa.
Ce înseamnă asta ne explică tot administratorul special al Electrocentrale: „O astfel de ipoteză duce la oprirea producţiei de agent termic pe termen nedefinit şi intrarea în faliment a societăţii, urmată de lichidare”.
Agentul termic s-a înţepenit în „ţeava” de la Primărie
Ceea ce puţină lume ştie este că adunarea creditorilor de la Electrocentrale a aprobat deja un plan de salvare a termoficării Galaţului, însă totul s-a împotmolit la Primărie.
„Noi am analizat toate variantele posibile şi am ajuns la concluzia că nu putem să ne asumăm continuarea furnizării de agent termic decât dacă Primăria Galaţi intră într-un parteneriat cu noi, în care să ne asumăm fiecare parte drepturi şi obligaţii”, spune Sinan Mustafa.
Mai exact, Electrocentrale a propus municipalităţii achiziţionarea unui mult discutat cazan de apă fierbinte (CAF), însă investiţia nu poate fi făcută atâta vreme cât Primăria, recte Consiliul local, nu se implică. Iniţial s-a vorbit despre finanţarea investiţiei din banii municipalităţii, însă cum soluţia a fost respinsă categoric de aleşi (încă din faza discuţiilor preliminare).
Ca urmare, Electrocentrale a mai avansat o variantă: o asociere cu Primăria pentru producţie şi distribuţie, caz în care CET cumpără cazanul, cu condiţia ca şi Consiliul local să îşi asume funcţionarea sistemului public măcar încă trei ani. „Ar fi absurd să investim într-o instalaţie fără să avem garanţia că aveam cui livra agentul termic”, spune, pe bună dreptate, administratorul special al Electrocentrale.
Şi totuşi, Consiliul local al municipiului Galaţi nu se-nghesuie să ia în considerare nici această variantă care, în esenţă, nu presupune niciun cost la bugetul public, dar care – atenţie! - cam trimite la plimbare o bună parte dintre clienţii politici mutaţi de pe funcţiile bine plătite din Apaterm pe funcţiile la fel de bine plătite din Calorgal. O să vedem în continuare şi ce alte resorturi stau în spatele aceastei aparente indiferenţe.
Deciziile Primăriei, sabotate cu ordin politic
Un lucru este sigur: primarul Marius Stan a cerut în mai multe rânduri sprijinul Consiliului local în rezolvarea acestei chestiuni, însă proiectul de hotărâre s-a blocat pe la comisii.
De ce? Încă nu există un răspuns oficial, însă modul cum s-au derulat lucrurile arată că avem de-a face cu un acord politic „pe sub masă” între PSD, PNL şi PC (mai nou ALDE, prin pactul cu PLR), pentru ca proiectul să nu fie adoptat.
Totul face parte dintr-o tactică de izolare a primarului Marius Stan (UNPR), astfel încât la alegerile din această vară să fie mai mari şansele propriilor candidaţi. Avem informaţii că la cel puţin două dintre formaţiunile politice enumerate s-a vorbit răspicat despre blocarea proiectului de asociere dintre Primărie şi Electrocentrale, ca fiind „o bună soluţie ca Stan să-şi rupă gâtul”.
Ok. Este o strategie politică. Până la un punct putem înţelege asta. Dar de ce trebuie să sufere un oraş întreg pentru ca politicienii să-şi atingă ţintele electorale? Cu siguranţă că domnii Victor Paul Dobre, Dan Nica şi Eugen Durbacă au datoria să iasă public şi să explice gălăţenilor de ce consilierii locali aparţinând filialelor conduse de dumnealor se opun rezolvării chestiunii căldurii şi apei calde la Galaţi. Măcar să ştie şi oamenii dacă în spatele acestei tactici există şi altceva decât jenantul sabotaj politicianist la care asistăm.
Alte soluţii şi de trei lei iluzii
Evident, la orizont ar mai fi şi alte soluţii de rezolvare a problemelor ce ţin de termoficarea Galaţiului.
Una ar fi preluarea CET de către Primărie, variantă discutată deja la ultimele trei guverne, însă neagreată de Ministerul Industriilor pe motiv că transferul de proprietate nu rezolvă mare lucru fără un aport serios de capital şi fără acoperirea datorilor istorice către Romgaz. Datorii pe care Primăria Galaţi ar trebui să le ia la pachet cu CET. Însă cine-i nebunul să preia o datorie cât bugetul oraşului pe doi ani?
O altă variantă ar fi preluarea Electrocentrale de către Romgaz, în contul datoriilor, însă şi aici există o problemă, căci Romgaz nu agrează ideea. Deja a încercat un astfel de experiment cu CET Iernut (preluat în 2013), iar lucrurile au mers foarte prost.
În fine, o a treia soluţie ar fi renunţarea definitivă la sistemul public de termoficare şi sprijinirea proprietarilor de apartamente să-şi insaleze surse alternative de încălzire. Un calcul simplu arată că Primăria Galaţi a cheltuit în ultimii trei ani, pentru menţinerea sistemului de termoficare, circa 25 de milioane de euro, ceea ce reprezintă costul integral (centrala+instalaţie+montaj) pentru în jur de 12.000 de centrale termice de apartament, adică un sfert din locuinţele branşate la sistem.
Însă nici această soluţie nu pare una foarte viabilă, căci sacul cu bani publici a cam ajuns la fund. În plus, se pun câteva probleme arzătoare, cum ar fi poluarea, siguranţa în exploatare, capacitatea reţelei de gaze şi, nu în ultimul rând, egalitatea de tratament a contribuabililor.
La urma urmelor, de ce ar trebui Primăria să cumpere centrale termice pentru doar o jumătate de oraş, din impozitele plătite şi de cei care şi-au montat deja, din banii lor, sisteme de încălzire individuale?
Una peste alta vin vremuri grele pentru cei 100.000 de gălăţeni care încă mai depind de sistemul public de încălzire. Iar lucrurile sunt cu atât mai complicate cu cât din vară vom avea un nou consiliul local (posibil şi un nou primar), iar din toamnă un alt Guvern. Urmează, aşadar, un vid de putere prelungit, care nu-i deloc un avantaj pentru gălăţenii legaţi la conductele Electrocentrale-Calorgal.
Se încarcă comentariile...
