Cele mai ciudate şapte tabuuri româneşti despre mămăligă. De ce se tem oamenii de la ţară s-o mănânce direct din ceaun
0Studiile folcloriştilor arată că, surprinzător, alimentul de bază al ţărănimii române a generat şi cele mai multe superstiţii legate de bucătărie şi mâncare. Mămăliga poate ajunge să fie chiar şi leac pentru dragostea cu năbădăi.
Cele mai multe dintre cercetările etnografice realizate în ultimul secol arată invariabil că, dintre toate popoarele europene, nicăieri nu se poate afla o mai mare acumulare de credinţe şi superstiţii decât la poporul român.
„Tot ceea ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi a românului, de la cele mai de rând treburi din gospodărie şi până la cele mai simple şi obişnuite gesturi, capătă semnificaţii mistice, moştenite de la strămoşi sau împrumutate de la popoarele vecine. România este un rezervor european de superstiţii”, scria etnologul român Gheorghe F. Ciauşanu în excepţionala lucrare „Superstiţiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi şi noi”, apărută acum mai bine de un secol (1914) sub oblăduirea Academiei Române.
Lucrurile au rămas cam la fel şi în zilele nostre. Românul clădeşte superstiţii pentru orice. Pentru naştere, pentru nuntă, pentru moarte, dar şi pentru lucruri banale, cum ar fi, să zicem, făcutul prozaicei mămăligi, subiect de care ne vom ocupa, de altfel, în articolul de faţă.
Tabu 1: Să nu mănânci mămăligă direct din ceaun
Fie că vorbim despre Moldova sau despre Oltenia, despre Ardeal sau despre Dobrogea, regula este clară: este cu desăvârşire interzis a se mânca mămăliga direct din vasul în care a fost preparată.
Ba chiar există şi câte o ameninţare concretă în sprijinul interdicţiei. În zona Moldovei (Broşteni, Suceava), „dacă mămăliga rămâne lipită în parte de ceaun atunci când se toarnă, acolo trebuie să rămână, căci alfel o să ai o mulţime de năpaste”, consemnează etnologul Artur Gorovei, în lucrarea „Credinţe şi superstiţii ale poporului român” (Editura Academiei, 1915), în vreme ce Gheorghe F.Ciauşanu scrie că, în zona Vâlcea, se crede că „cei care mănâncă mămăliga din ceaun vor face copii proşti”.
FOTO: poftabuna.ro
Tot Gorovei culege (la Ţepu, judeţul Galaţi) superstiţia că acela ce se ospătează din ceaun „face a sărăcie”, iar la Tătăruşi (Suceava) e semn sigur că o „dea uliul la pui”. Variaţiuni pe aceeaşi temă sunt culese de cei doi etnologi amintiţi mai înainte şi în Oltenia, Ardeal, Bucovina şi Banat.
Tabu 2: Să nu mănânci mămăliga de pe făcăleţ
Că-i zice făcăleţ, melesteu, culişer sau oricum altcumva, obiectul din lemn folosit la amestecarea mămăligii are şi el contribuţia lui spirituală. Bunăoară, potrivit lui Artur Gorovei, ţăranii din satul ieşean Stânca cred că „dacă mănânci mămăliga de pe melesteu te mănâncă şi pe tine lupii”, în vreme ce la Ţepu (Galaţi), un astfel de obicei este în mod sigur sursa îmbolnăvirii „de gâlci” (amigdalită).
Ba chiar la Vâlcea (după Ciauşanu) se crede că folosrea inadecvată a melesteului poate favoriza apariţia vârcolacilor. Pe de altă parte, însă, se ştie că la olteni moroii se nasc din orice, oricând, oricum, aşa că nu-i de mirare că se învârt şi prin zona mămăligii.
Tabu 3: Să nu tai mămăliga decât după obicei
Nici tăiatul mămăligii nu-i chiar aşa, o joacă, după cum ar fi unii tentaţi să creadă. Păi, nu! Vajnicul aliment arhaic se taie neapărat cu aţa, căci de vei folosi cuţitul îţi fuge tot norocul din casă.
Şi nici dacă o tai cu aţa nu eşti chiar aşa de sigur că eşti scutit de belele. Aflăm din lucrarea lui Artur Gorovei că la Broşteni (Suceava) este o dramă economică să tai cu aţa de jos în sus: se va scumpi groaznic porumbul.
FOTO: reţete.ro
În total dispreţ faţă de credinţa fermă a sucevenilor, la Ţepu (Galaţi), tehnologia este contrară: mămăliga se taie de la bază în sus, căci altfel e semn că va fi secetă.
Şi asta încă nu-i tot. Prin Vâlcea se crede că şi locul de unde începe tăiatul are oareşcare efecte zodiacale, căci „dacă tai mămăliga din frunte, se ospătează altul din ea”. Unde vine „fruntea” mămăligii n-am aflat, însă un lucru se conturează ca fiind certitudine: nu-i vorba de fruntea omului, că bănuim că vâlcenii nu-şi aşează mămăliga deasupra sprâncenelor înainte să o mănânce.
Tabu 4: Să nu faci mămăligă la moară
O superstiţie absolut bizară circulă în partea de nord a Moldovei şi spune că este o mare prostie să facă mămăligă în incinta morii unde ai măcinat porumbul, căci îi ia dracul tot gustul.
FOTO Muzeul de Istorie al Transilvaniei
Colportorul anomim de superstiţii nu explică, totuşi, ce caută necuratul la moară, însă, până la proba contrarie, nu putem decât să-l credem pe cuvânt şi să acceptăm că e neapărată nevoie să prepari mâncarea din mălai altundeva decât la locul măcinişului.
Tabu 5: Nu crăpa mămăliga, că faci drum lung
Iată un tabu legat de estetica alimentului de bază al ţăranului român. Potrivit lui Artur Gorovei, care îi citează pe sătenii din Ciulniţa (Ialomiţa), Broşteni (Suceava), Stânca (Iaşi) şi Ţepu (Galaţi), dacă mămăliga se crapă în două atunci când este turnată, atunci gospodarul sau gospodina vor avea drum greu şi lung de făcut.
Tabu 6: Să nu dai mămăligă caldă la câini
În caz că v-a trecut prin cap să-i daţi ceva mămăligă lui Azorel, prietenul dumneavoastră necuvântător, ar fi bine să aflaţi despre o superstiţie răspândită în toată Moldova, dar şi în numeroase alte sub-zone etnografice: „Nu-i bine să dai mămăligă caldă la câini, că turbează” (Artur Gorovei).Strict de curiozitate, am întrebat un medic veterinar despre asta, prilej cu care am avut o cruntă deziluzie. „Câinii nu turbează de la aşa ceva, vă dau în scris. Însă alimentele fierbinţi pot afecta aparatul digestiv al animalelor”, ne-a lămurit medicul veterinar George Stan.
Tabu 7: Să nu mănânci mămăligă cu buburuze
Cel mai ciudat tabu legat de mămăligă este, neîndoielnic, cel care spune că dacă îţi cade o buburuză (gărgăriţă) în ceaun e bine să o scoţi repede-repejor şi să o arunci după uşă. Dar neapărat după uşă, căci altfel te pasc mari nenorociri (Artur Gorovei).
De la aspirina săracului la diazepamul omului necăjit
Totuşi, nu credem că e cazul să cădem în neagră depresie legată de tabuurile mămăligii. Vă asigurăm că există şi alte aspecte, pozitive, legate de alimentul pe bază de mălai.
Bunăoară, în Bărăgan se crede că „fetele amorezate, când fac mămăligă şi o toarnă din căldare, pun apoi în vas apă, apoi beau, ca să iasă focul de la inimă cum iese din căldare în apă”. După aspirina săracului, poporul român a inventat, iată, şi diazepamul omului necăjit.
Se încarcă comentariile...
