Cel mai vechi şi mai încins război dintre două oraşe româneşti, tranşat la Guvern. Ce a decretat premierul brăilean Tudose

Cel mai vechi şi mai încins război dintre două oraşe româneşti, tranşat la Guvern. Ce a decretat premierul brăilean Tudose

Cartierul Dimitrie Cantemir este limitrof terenului care a ajuns mărul discordiei FOTO Arhivă Adevărul

Rivalitatea dintre Galaţi şi Brăila datează de prin secolele XVII-XVIII, din perioada când cele două aşezări dunărene încercau să-şi fure una alteia contractele portuare, cumpărătorii de corăbii şi cei mai buni meşteri. Conflictul s-a acutizat în comunism (când Brăila a ajuns la un moment dat în subordinea regiunii Galaţi) şi a explodat în 2002, când Adrian Năstase a micşorat judeţul Brăila cu 1.000 de hectare în favoarea Galaţiului.

Dincolo de rivalitatea de secole dintre porturile Galaţi şi Brăila, cel mai recent şi mai încins conflict dintre cele două oraşe (vorbim aici de războiul teritorial pentru o suprafaţă de 1.000 de hectare) este pe cale să fie rezolvat, după 15 ani de controverse, la intervenţia Guvernului. 

Vă reamintim că, în anul 2002, guvernul condus de Adrian Năstase a transferat 1.000 de hectare de teren arabil de la Brăila la Galaţi, cu scopul ca acolo să fie construit un cartier ANL şi o serie de utilităţi (drumuri, reţele de utilităţi, aeroport, spital regional, stadion, mall, parc de distracţii, şcoli, grădiniţe samd), care să fie un fel de „embrion” al unirii celor două oraşe dunărene aflate la doar 15 kilometri unul de altul.

Din păcate, obiectivele declarate în 2002 s-au dovedit doar simple promisiuni electorale, căci în noul cartier (botezat „Dimitrie Cantemir”) au fost construite doar 348 dintre cele 7.500 de apartamente promise şi niciun alt obiectiv. Până şi o staţie de epurare a apelor uzate se lasă în continuare aşteptată, mizeria fiind deversată de mai bine de un deceniu direct în apele Siretului.

Trebuie spus că pentru cele 348 de apartamente (incluzând aici înălţarea terenului cu circa şase metri, drumuri şi reţele) s-au cheltuit din bugetul României circa 80 de milioane de euro, ceea ce duce costul per apartament undeva la 230.000 de euro. Cam cât o vilă de lux.

După ce, ani de zile, autorităţile brăilene au contestat pe toate căile transferul terenului - argumentând că este un abuz câtă vreme Galaţiul nu a făcut ceea ce a promis, ci doar a arendat cea mai mare parte pentru a face bani - premierul Mihai Tudose (care este brăilean la origine), a decis să intervină. El a transmis Consiliului Local Galaţi, acum câteva săptămâni, un memorandum prin care cere rezolvarea situaţiei, în sensul întoarcerii terenului nefolosit în patrimoniul statului şi, implicit, la judeţul Brăila.

Un mic şantaj la adresa Galaţiului

Deşi solicitarea premierului ca Galaţiul să predea cele 655 de hectare arendate pare justificată, ea are şi nişte dedesubturi interesante, dat fiind complicata legislaţie românească.

Pentru că terenul este în domeniul public al municipiului Galaţi, el poate fi transferat în domeniul public al statului doar în baza aprobării Consiliului Local, a cărui decizie nu poate fi în niciun fel determinată de Guvern. Expropierea se poate face doar pentru o cauză de interes public major, ceea ce, evident, nu este în cazul de faţă.

Cu alte cuvinte, memorandumul semnat de premier nu face nici doi bani dacă CL Galaţi nu este de acord cu transferul, însă sunt semne certe că aleşii gălăţeni vor aproba în cele din urmă cedarea terenului.

Nu de alta dar la mijloc este problema banilor pentru pornirea sistemului centralizat de încălzire al oraşului Galaţi, pentru care trebuiesc minimum 35 de milioane de lei (doar pentru prima lună), bani pe care municipalitatea nu-i are, dar îi cere de la bugetul statului. Adică de la premierul Tudose, care ar putea fi convins mai uşor să aloce ajutorul financiar dacă scandalul cu terenul de 655 de hectare este rezolvat aşa cum a solicitat el.

Totuşi, în ciuda mizei (fără banii de la Guvern, cele peste 15.000 apartamente încă dependente de sistemul public de termoficare vor rămâne în frig la iarnă),decizia nu va fi uşor de luat, căci trebuie votul a minimum două treimi dintre aleşii gălăţeni, aşa cum stabileşte legea în privinţa chestiunilor ce ţin de patrimoniu.

Un conflict de 300 de ani

Trebuie spus că rivalitatea dintre Galaţi şi Brăila datează de prin secolele XVII-XVIII, din perioada când cele două aşezări dunărene încercau să-şi fure una alteia contractele portuare, cumpărătorii de corăbii şi cei mai buni meşteri.

Conflictul s-a acutizat în comunism (când Brăila a ajuns la un moment dat în subordinea regiunii Galaţi) şi a explodat în 2002, când Adrian Năstase a micşorat judeţul Brăila cu 1.000 de hectare în favoarea Galaţiului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările