CEDO cere explicaţii agentului guvernamental al României în cazul fostului parlamentar Mihail Boldea

România ar putea plăti daune substanţiale pentru menţinerea în detenţie a fostului deputat Mihail Boldea pentru aproape doi ani de zile. Procesul nu a fost finalizat nici până acum, avocatul fiind judecat la Curtea de Apel Iaşi pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut agentului guvernamental al României care funcţionează pe lângă această instanţă mai multe informaţii legate de unul dintre procesele în care a fost inculpat fostul deputat Mihail Boldea, acuzaţiile care i se aduc fiind constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Boldea s-a adresat CEDO cu o cerere, ce vizează perioada cuprinsă între 27 martie 2012 şi 22 noiembrie 2013, în care fostul parlamentar de Galaţi a stat în arest preventiv.

”Reclamantul se plânge, în temeiul articolului 5 din Convenţie, că măsura a durat nejustificat de mult şi nu a fost susţinută de motive suficiente din partea instanţelor naţionale. Reclamantul se plânge şi de faptul că autorităţile naţionale competente nu au manifestat o diligenţă deosebită în desfăşurarea procedurilor, întrucât instanţele au început audierea inculpaţilor în aprilie 2013, la mai mult de zece luni de la emiterea acuzaţiei, şi au amânat şedinţele de judecată pentru nerespectarea prezenţei în instanţă a inculpaţilor aflaţi în custodie”, precizează Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Conform articolului 5 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, ”În tot cursul procesului penal este garantată libertatea persoanei. Nicio persoană nu poate fi reţinută, arestată sau privată de libertate în alt mod şi nici nu poate fi suspusă vreunei forme de restrângere a libertăţii decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Dacă cel împotriva căruia s-a luat măsura arestării preventive sau s-a dispus internarea medicală ori o măsură de restrângere a libertăţii consideră că aceasta este ilegală, are dreptul, în tot cursul procesului penal, să se adreseze instanţei competente, potrivit legii. Orice persoană care a fost, în cursul procesului penal, privată de libertate sau căreia i s-a restrâns libertatea, ilegal sau pe nedrept, are dreptul la repararea pagubei suferite, în condiţiile prevăzute de lege”.

”Curtea de Apel Iaşi decidea eliberarea mea din arest preventiv, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie întorcea mereu hotărârea. Am stat aproape doi ani în detenţie. Nu este posibil aşa ceva! Mi-am pierdut clienţii în această perioadă, ca să nu mai amintesc de perioada petrecută în arest, plus pachetele de mâncare şi celelalte cheltuiueli”, ne-a declarat Mihail Boldea.

Mihail Boldea este acuzat în acest dosar alături de alte câteva persoane că identifica terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale Galaţiului, aflate în proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte dintre acestea fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în diverse procese penale, pe care le trecea în proprietatea altor membri ai grupului şi le vindea. 

Aurica Luchiniuc, fost subprefect de Galaţi, inculpată în acelaşi dosar alături de Mihail Boldea, şi-a recunoscut deja faptele alături de alte cinci persoane, respectiv Carmen Mirică, Lucian Sava Mirică, Sorin Balaban, Fănel Dumbravă şi Ştefan Lazăr, în speranţa că vor obţine reducerea cu o treime a pedepselor, dar şi suspendarea acestora, însă judecătorii au avut în final o cu totul altă părere. Pe 12 octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  a condamnat-o definitiv pe Aurica Luchiniuc la trei ani de închisoare în regim de detenţie.

Procesul Auricăi Luchiniuc şi a celorlalte cinci persoane amintite anterior a fost disjuns de cel în care este judecat fostul deputat Mihail Boldea, care continuă în prezent la Curtea de Apel Iaşi cu alte 12 persoane în boxa acuzaţilor, alte două decedând în cursul procesului.