Cea mai veche reţetă scrisă de îngheţată din România. A apărut într-un volum publicat de doi „grei“ ai politicii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cartea de bucate şi cei doi autori ai ei FOTO Arhiva Bibliotecii Naţionale
Cartea de bucate şi cei doi autori ai ei FOTO Arhiva Bibliotecii Naţionale

Cei doi sunt Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, care avea să recunoască de-abia peste doi ani că ei au scris volumul de mare succes prin bucătăriile boierimii şi burghezimii din Moldova „200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti”.

Chiar dacă pare destul de greu de crezut, prima reţetă scrisă de îngheţată a apărut în România sub semnătura a două nume grele ale politicii şi literaturii din (pe atunci) principatul Moldova.

Se întâmpla în anul 1841, când nici măcar curentul paşoptist nu se născuse, iar protagoniştii demersului sunt Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, care au semnat cartea de bucate cu pseudonime, dar au recunoscut ulterior „paternitatea” asupra acesteia.

Prima încercare de modernizarea gastronomică a românilor

În 1841, la Iaşi, apărea cartea de bucate „200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti”, scrisă de Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi. Volumul cuprinde adaptări a mai multor reţete franţuzeşti pentru gustul moldovenilor, iar autorii aveau să recunoască de-abia la câţiva ani distanţă „paternitatea” scrierii, mai ales că erau cunoscuţi ca „grei” ai politicii şi literaturii, nu ca bucătari.

Devoalarea secretului avea să se producă în volumul „Iluzii pierdute”, scris de Kogălniceanu în 1843, iar reconfirmarea avea să vină un an mai târziu, când cartea „200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti” a fost reeditată cu numele autorilor în clar.

„Atâta vă voi mai zice că acum de curând am mai publicat – împreună cu dl C. N., un alt Prometeu manqué ca şi mine – o carte care, răsturnând toate puterile aşezate, călcând în picioare toate pravilele primite de adunare şi de obiceiul pământului, are să facă o revoluţie straşnică în toată Moldova - întru chipul de a face friganele şi găluşte; vreau să vorbesc de o colecţie de 200 de reţete de feluri de bucate, care are să ne facă cea mai mare reputaţie — între bucătăriţe — şi viitorimea recunoscătoare ne va da negreşit frumosul nume de: introducătorii artei culinare în Moldova. Suntem mulţumiţi şi cu atâta”, scrie Kogălniceanu în „Iluzii Pierdute”.

Deşi este un aspect neglijat de biografi, Mihail Kogălniceanu era adeptul artei culinare. Această „patimă” îşi are originile în vremea când era la studii în Franţa. De acolo, cerea reţete surorilor sale, dorind numeroase amănunte.

O bună parte dintre aceste amănunte, dar şi altele, din alte surse, apar în „200 reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti”. Aici, autorii surprind diverse mâncăruri, ce stau sub semnul autenticităţii atât a limbii, cât şi a reţetei: supă pisată, supă franţuzească, bou de modă, hulubi (porumbei) înăduşiţi, curechi nemţesc umplut, uger de vacă, spanac cu clătite, raţă sălbatică friptă, budincă de vin, carne murată, bezele, vişinap (azi, vişinată), meridon de orez şi altele.

Interesat este că volumul conţine şi prima reţetă de îngheţată publicată în spaţiul românesc. Reţeta, destul de simplă de altfel, o prezentăm în continuare, aşa cum apare ea în lucrarea menţionată.

„Înghieţată. Iei jumătate ocă de zahăr, pui o litră de 50 dramuri apă şi fierbe până se leagă puţin. Apoi iei olitră lapte proaspăt şi pui două gălbănuşuri de ou în lingură şi le baţi. După aceea le pui în zahăr şi, puindu-le pe foc, să ieie o undă. Apoi îl torni în calupt, şi după ce răceşte, îl iei la frecat până îngheaţă. La o litră de zahar pui două ceşte lapte şi un gălbănuş de ou. Apă se pune 50 de dramuri la litra de zahar. La cea de zmeură, de fragi şi de vişini pui puţin cârmâz pentru floare şi zama de la jumătate alămâie, însă zama de zmeură, fragi şi altele nu fierbe nicicum cu zaharul. Asemine se face şi cea de alămâie, puind coaja rasă, după plăcere”.

VĂ MAI RECOMANDĂM ŞI:

Cum se prepară străvechea mâncare românească „Lapte de bou“. Reţeta specifică gurmanzilor din Maramureş

Reţetele surprinzătoare ale bunicilor. Cum se făcea acum mai bine de un secol un înlocuitor de cafea din cartofi

Cum se prepară vechea şi delicioasa mâncare românească „taşche cu pegmez” 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite