Cea mai mare colecţie de gravuri de Rembrandt se află în proprietatea unei biblioteci din România. Valorează milioane de euro FOTO VIDEO
0
Lucrările, 85 la număr, se află de peste 100 de ani în patrimoniul bibliotecii judeţene „V.A. Urechia” din Galaţi, fiind donate chiar de fondatorul instituţiei de cultură, cărturarul şi filantropul Vasile Alexandrescu Urechia, care a cheltuit pe ele o avere. Lucrările au fost autentificate şi sunt expuse pentru public, însă nu pot fi atinse, fiind închise în incinte din sticlă.
Puţini români ştiu, dar la Galaţi se află, de peste 100 de ani, în colecţia Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, un catalog (cu titlul original „Recueil de Quatre-Vingt-Cinq Estampes originales, Têtes, Paysages et différents Sujets, dessinées et gravés par Rembrandt”) care conţine 85 dintre gravurile celebrului artist olandez Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606-1669), considerat unul dintre cei mai mari pictori din istoria artei.
„Sunt adevărate valori patrimoniale, extrem de rare şi deosebit de importante la nivel internaţional. Aceste gravuri, incluse în albumul «Cele 85 de stampe de Rembrandt», se află la Biblioteca Judeţeană din anul 1897, atunci când au fost donate de Vasile Alexandrescu Urechia, cel care a fondat biblioteca în anul 1890”, ne-a declarat prof.dr. Ilie Zanfir, directorul presigioasei instituţii culturale de la Dunărea de Jos.
Este de menţionat faptul că în albumul păstrat la biblioteca „V. A. Urechia” se află în total 116 lucrări, dintre care 85 dintre piese sunt desenate şi gravate de Rembrandt, iar alte 31 sunt reproduceri ale altor artişti după lucrările maestrului flamand.
Urechia a plătit 1.000 de franci din aur pe catalog
Potrivit directorului bibliotecii, albumul a fost cumpărat de cărturarul V.A. Urechia de la o licitaţie publică, ţinută în Franţa, contra unei sume cu care se putea cumpăra o casă impozantă.
„Gravurile au fost luate direct de la Paris şi au costat 1.000 de franci din aur, o adevărată avere pe atunci. Nu pot spune care este valoarea lor actuală, însă cu siguranţă este foarte mare, de ordinul milioanelor de euro. Le avem la Colecţii Speciale, într-o încăpere care a fost de fapt seiful de bază al Comisiei Europene a Dunării (N.R.: instuţie ce a funcţionat câteva decenii în actualul sediu al bibliotecii), cu o uşă din fier pe care abia poţi să o mişti”, ne-a mărturisit Ilie Zanfir.
Lucrarea este executată la sfârşitul secolului al XVIII-lea de către editorul şi colecţionarul francez Piere-Francois Basan. Celor 85 de gravuri ale lui Rembrandt li se adaugă în albumul respectiv, conform foii de titlu, încă 31 de gravuri, trase de H. Basan-fiul, după moartea tatalui său, în 1797.
Trebuie spus că lucrările sunt realizate după plăcile originale ale marelui pictor olandez, plăci pe care Pierre Francois Basan (un cunoscut gravor în aramă, anticar şi renumit editor de stampe originale) le-a achiziţionat, în 1786, de la doi graficieni din Amsterdam.
Sunt unice în România
Din câte spune directorul bibliotecii gălăţene, lucrările marelui artist sunt incluse în acest album şi sunt realizate prin cunoscuta tehnică a gravurii în metal. Sunt mai puţin cunoscute, pentru că sunt rare – unice în România şi probabil că şi în Europa.
Catalogul cu gravuri de Rembrandt aflat la biblioteca din Galaţi
„Aici sunt experienţele de viaţă ale lui Rembrandt. Principalele teme, motive reprezintă autoportretele, şase la număr, realizate de marele artist la 27, 30, 32 şi 42 de ani. Avem şi autoportretul cu Saskia, realizat în 1636, care e soţia lui, modelul pentru toate iubirile. Mai sunt teme biblice – «Fuga în Egipt», «Întoarcerea fiului risipitor», «Învierea lui Lazăr», tema bătrânilor unde o regăsim chiar pe mama sa, tema cerşetorilor, a oamenilor umili, avem patriarhi, teme orientale, exotice, nuduri. Reprezentativ pentru acest album este clar-obscurul lui Rembrandt, care a menţinut puterea de fascinaţie, a creat o adevărată atmosferă poetică, Rembrandt rămânând, peste secole, maestrul razei înrobitoare”, ne-a mai spus profesorul Ilie Zanfir.
Cei care vor să admire aceste gravuri unice le pot găsi la sala de Colecţii Speciale a Bibliotecii „V.A. Urechia”, însă este bine de ştiut că nu le pot atinge sau fotografia, pentru a nu fi deteriorate. Mai este de spus şi că revista de cultură „Axis Libri”, editată de biblioteca din Galaţi publică pe ultima copertă, număr de număr, câte o reproducere a gravurilor lui Rembrandt pe care el are în patrimoniu.
Biblioteca „V.A. Urechia” are peste 3.000 de stampe
Colecţia de stampe a Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” din Galaţi numără astazi circa 3000 de lucrări: stampă istorică, documentară, costume, tipuri arhaice, scene militare, stampa de ornament, gravură de reproducere, portrete, scene religioase, scene mitologice, ilustraţii la operele unor scriitori, peisaje, oraşe europene.
Biblioteca „V.A Urechia” din Galaţi FOTO C Crângan
Evident, cele mai valoroase lucrări sunt donate (într-o vreme când donaţia de stampe reprezenta o raritate) chiar de fondatorul instituţiei de cultură: V.A. Urechia. Acesta aducea la Galaţi stampa europeană de secol XVII -XIX, reunind nume importante din istoria gravurii: J. Callot (1594-1635), G. Edelinck (1640-1707), M. Le Jeune (1621-1687), N. de Larmessin (1684-1755), H. Daumier (1808-1879) şi, desigur, Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606-1669).
Foarte bine reprezentat este Auguste Raffet (1804-1860), care a călătorit prin Moldova şi Basarabia în compania Prinţului Demidoff şi care a executat o serie de lucrări între anii 1837-1847, surprinzând farmecul şi frumuseţea acestor locuri.
Două stampe din 1826, tipărite la Viena şi semnate Erminy, prezintă Galaţiul ca un înfloritor port comercial, un viitor porto franc iar Albumul valah a lui Bouchet, editat la Paris în 1843, dă o imagine a portului popular românesc. Stampa românească este reprezentată de gravurile şi litografiile lui : Th. Aman, Gh. Asachi, Dimitri Papazoglu, Carol Pop de Szathmary.
Mai puţin bogată, dar nu mai puţin valoroasă, este colecţia de documente iconografice originale: desene de pictoriţa Georgeta Arămescu Anderson (născută la Galaţi şi stabilită în după 1947 în America), acuarele de Mihai Gheorghe Coron, pictură în ulei de Rudolf Schweitzer Cumpăna şi Nicolae Spirescu, ultimul cu ciclul Eminesciana.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
