Ce este neuroticismul şi cum ne îmbolnăveşte. Cuvintele cheie care declanşează frica
0
Frica pe care o simţim o perioadă lungă de timp conduce la îmbolnăvire fizică. Unde suntem mai vulnerabili fizic, acolo va lovi şi boala. Când mai multe persoane se lasă dominate de frică, apar tulburările de panică.
Frica în general şi panica în special se manifestă la mulţi dintre noi, în special în această perioadă, intensitatea şi durata fiind diferite, în funcţie de vârstă, inteligenţă, experienţa de viaţă şi cultură. Panica este o stare psihologică care apare când o persoană simte o ameninţare din exterior, care poate fi reală sau nu.
Panica se instalează gradual. Prima etapă este cea informaţională. Dincolo de informaţiile care sunt cu preponderenţă negative, există o serie de cuvinte cheie care declanşează frica în majoritatea dintre noi. Este vorba de ”grav”, ”boală”, ”invaziv”, ”carantină”, ”virus”, ”pericol”, ”moarte”, în special pentru că ele sunt asociate cu imagini şi au o încărcătură emoţională şi mentală negativă extrem de puternică.
Urmează apoi ipohondria, teama că suferim de o boală care, în realitate, nu există. ”De această dată, ne confruntăm cu un pericol real. Panica care vine din exterior este amplificată mult de ipohondrie, ce caracterizează persoanele care cred că suferă de o boală pe care nu o au. Am pacienţi care se uită la televizor sau ascultă ştirile la radio, iar după ce aud diversele simptome ale coronavirusului, încep să-şi amintească că şi ei au avut gâtul uscat sau dureri musculare. Se ajunge astfel la ipohondrie, care crează practic o îmbolnăvire falsă, ce ulterior poate deveni reală”, explică psihologul Stelian Chivu.
Pe acest fond îşi face apariţia stresul, care slăbeşte sistemul imunitar, iar apoi se instalează frica. Ajungem să ne devitalizăm şi vom începe să avem stări de anxietate şi depresie. Apare astfel panica, numită de specialişti şi ”liantul arici”, care amplifică toate stările şi programele mentale amintite anterior.
Frica duce la boală
Izolarea este necesară în situaţia pe care o trasersăm în momentul de faţă, dar pentru cei care nu au antrenamentul mental şi emoţional corespunzător, nu va deloc uşor să facă faţă fricilor, anxietăţii, depresiei şi fobiilor care vor apare.
”Toate etapele menţionate conduc la ceea ce se numeşte neuroticism, ce reprezintă tendinţa unor persoane de a se îngrijora frecvent din motive reale sau nu şi de a trăi foarte uşor emoţii negative. Ajung să se enerveze uşor, plâng şi se sperie foarte repede, iar asta le face extrem de vulnerabile în faţa stresului. Frica întunecă mintea şi conduce destul de repede la furie, iar aceasta generează, la rândul ei, ură faţă de orice sau oricine, care declanşează suferinţa”, susţine psihologul Stelian Chivu.
Pericolul şi mai mare este că frica pe care o simţim o perioadă lungă de timp conduce la îmbolnăvire fizică. Unde suntem mai vulnerabil fizic, acolo va lovi şi boala. Când mai multe persoane se lasă dominate de frică, apar tulburările de panică, în sensul că aceasta se va manifesta diferit, în funcţie de educaţie, vârstă, inteligenţă, putere psihică şi nivelul de cultură, cum spuneam şi anterior.
Mulţi dintre noi nu îşi cunosc resursele psihologice proprii sau dacă le ştiu, uită de acestea exact când au mai mare nevoie de ele, adică atunci când apare frica sau panica.
”În cazurile extreme se ajunge chiar la manifestarea de atitudini haotice paranoide. După ce am trăit o perioadă în stres, se instalează panica şi apar gânduri şi emoţii ce fac ca unii dintre noi să se manifeste hipnotic sau obsesiv. Apare depresia şi anxietatea şi somatizează finalmente la nivel organismului prin atacuri cerebrale”, punctează psihologul Stelian Chivu.
Ce opţiuni avem
Depresia cronică afectează capacitatea fizică şi psihică şi creşte posibilitatea dezvoltării unor afecţiuni fizice sau manifestarea acestora, dacă se aflau într-un stadiul latent. Totul porneşte de la ce gândim. Dacă gândurile noastre sunt preponderent negative, ele vor atrage frica. În cazul de faţă, frica de boală va atrage inevitabil boala.
Marea majoritate dintre noi nu s-a mai confruntat cu o situaţie de genul celei pe care o traversăm în prezent şi este normal să nu ştie cum să o gestioneze. Izolarea aduce o serie de probleme ce pot fi surmontate prin meditaţii, rugăciuni, citit, vizionarea de filme sau documentare pozitive despre natură şi animale, exerciţii fizice şi scurte plimbări în apropierea locuinţei, în măsura în care este posibil.
Nu toţi reuşim însă să trecem cu bine la nivel mental şi emoţional peste această perioadă. Pentru cei care se simt depăşiţi de ce li se întâmplă, este recomandat să apeleze la psihoterapia online, astfel încât să nu ajungă la episoade de panică sau anxietate.
”Când discuţi cu cineva specializat, ai şansa să îţi identifice resursele psihologice şi să te poate ghida pentru a trece de la o stare delicată, preponderent negativă, la o stare optimistă, pozitivă. Când nu mai ai siguranţa zilei de mâine şi nu ştii efectiv ce se poate întâmpla în următoarea perioadă, ai două posibilităţi. Fie să te deconectezi singur, dacă simţi că ai capacitatea, de această energie, de această stare generală negativă şi să te concentrezi pe protecţia mentală, emoţională şi fizică proprie, devenind astfel un factor de stabilitate şi pentru cei din jur, fie să apelezi la un psihoterapeut care să te ajute să faci acest pas”, conchide psihologul Stelian Chivu.
Se încarcă comentariile...
