Ce este închisoarea virtuală şi cum scăpăm din ea. Somnul poate fi profund afectat

Realitatea virtuală poate fi folosită terapeutic, dar poate avea şi efecte negative

Mulţi dintre noi sunt prinşi zi de zi, de cele mai multe ori inconştient, în siajul tehnologiei cu care interacţionăm sau de care ne folosim la muncă sau în scop personal. Toate aceste obiceiuri pot conduce la o dependenţă asemănătoare cu cea dată de substanţele psihotrope, mai ales în cazurile în care nu este folosită raţional.

Închisoarea virtuală reprezintă o izolare a unei persoane, conştient sau nu, într-o altă lume. În Statele Unite, s-au făcut şi studii pe anumiţi deţinuţi, care au fost pedepsiţi şi virtual, în sensul că acestora li s-au dat ochelari, care îi introduceau într-o închisoare virtuală, cu scopul de a studia efectele sale asupra acestora. Studiile au arătat că închisoarea virtuală s-a dovedit pentru deţinuţi la fel ca cea reală, la finalul programului aceştia primind reduceri ale pedepselor pentru implicarea lor în program.

”O persoană care intră în zona virtuală, poate deveni captivă, prizonieră, iar după o anumită perioadă va avea un efect asemănător drogurilor asupra ei. Sunt persoane care stau 12 ore pe zi în această zonă virtuală, fie că vorbim de realitatea virtuală generată de un program, de calculator sau telefon mobil, iar ei sunt deja prinşi în această închisoare virtuală. Somnul lor este profund afectat, în multe cazuri ajungând să continue şi în somn acţiunile pe care le făceau în zona virtuală. Asta pentru că, în realitatea virtuală, o persoană nu este numai spectator, devine şi actor, iar creierul primeşte o avalanşă de informaţii, pe care le procesează şi în timpul somnului”, explică psihologul Stelian Chivu.

Realitatea virtuală poate fi însă folosită şi în scop constructiv, iar mediul penitenciar a fost folosit, din nou, pentru a testa acest lucru. În 2017, în statul american Colorado a fost demarat un program de eliberare condiţionată pentru deţinuţii condamnaţi la închisoare pe viaţă în adolescenţă, care executaseră deja 20 de ani din pedeapsă. Pentru a-i pregăti pe deţinuţi pentru viaţa din afara închisorii, aceştia au fost obligaţi să folosească realitatea virtuală pentru a demonstra că ştiu să îşi spele rufele şi să facă cumpărături, ca să dăm doar câteva exemple.

Realitatea virtuală angrenează toate simţurile

Când sunt folosiţi ochelari 3D sau 4D, apar tot soiul de probleme, pentru că se urmăreşte ca persoana care îi poartă să îşi folosească toate simţurile în realitatea virtuală: vizual, olfactiv, tactil şi gustativ. Iniţial, s-a pornit de la ideea testării abilităţii piloţilor americani în condiţii similare cu cele din realitate, dar ulterior tehnologia a fost transferată şi în zona civilă.

”Realitatea virtuală are, evident, şi părţi bune, ea fiind folosită în aplicarea unor terapii psihologice şi chiar psihiatrice. E nevoie însă de atenţie când tehnologia este utilizată în scop recreativ pentru că sunt folosiţi senzori care citesc toate mişcările şi funcţiile organismului, selectând diverse scenarii virtuale, care pot face mult rău celor implicaţi”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Dependenţa de tehnologie este una non chimică, spun specialiştii, spre deosebire de cea de alcool sau droguri. Această dependenţă se poate manifesta pasiv, cum se întâmplă când ne uităm la televizor, sau activ, unde intră şi realitatea virtuală. Realitatea virtuală este până la urmă un instrument, care are efecte benefice când este folosită raţional, dar care poate avea şi efecte distructive când se abuzează de ea.

”Problemele apar când persoanele, în special cele mai tinere, rămân în lumea virtuală mult mai mult decât le permite capacitatea psihică, emoţională şi fizică a propriului corp. Ele ajung să nu mai facă diferenţa între lumea reală şi cea virtuală, ceea ce poate fi foarte grav, pentru că pot avea la un moment dat manifestări schizofrenice”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Cum ne vindecăm

Mulţi adolescenţi încearcă să evadeze din realitatea cotidiană în cea virtuală, dar nu întotdeuna alegerea se dovedeşte una inspirată. Specialiştii spun că astfel tinerii ajung să se interiorizeze excesiv, să se izoleze, creând o lume doar a lor, care conduce ulterior la crearea unor conflicte interioare.

”Persoanele care petrec mult timp în realitatea virtuală au tendinţa să devină agresive, pentru că, din punct de vedere psihologic, aceasta îmbină emoţiile cu informaţiile, iar dacă cei în cauză joacă un joc agresiv sau folosesc un program de violenţă din realitatea virtuală, nu va dura prea mult timp până când vor transfera acele instincte în viaţa reală”, explică psihologul Stelian Chivu.

Pentru a scăpa de dependenţa de realitatea virtuală, e nevoie, de la caz la caz, de diverse acţiuni. De pildă, a fost făcut recent un experiment, în cadrul căruia mai multe persoane dependente de zona virtuală au fost duse la munte, unde nu au avut acces la tehnologie. În primele trei zile, mulţi din subiecţii care participau la program au avut dificultăţi serioase în continuarea lui, abia după nouă zile aceştia reuşind să se detaşeze de dependenţa de realitatea virtuală.

Sportul, ieşirile în natură şi, în general, deconectarea pentru cel puţin câteva zile de la tot ce înseamnă tehnologie este cea mai facilă cale spre vindecarea de această dependenţă, spun specialiştii. Dacă cei în cauză nu reuşesc să facă singuri acest lucru, este bine să apeleze la un specialist.