Ce este ghrelinul şi cum ne face să mâncăm inconştient. Efectele nefaste ale alimentaţiei excesive pe fond de stres

Unii dintre noi sunt afectaţi la nivel mental de stres, la alţii nervii se duc în stomac, iar unele persoane ajung să mănânce pe fond de stres, ca o descărcare pentru acest bagaj emoţional. Această ultimă categorie este şi cea mai afectată de stres pentru că, atunci când mâncatul este folosit ca o formă de calmare a psihicului pentru problemele cotidiene, vor constata că efectul este, de fapt, invers.

Stresul se manifestă diferit de la persoană la persoană, dar ca regulă generală acesta are un interval de manifestare, care se întinde, de regulă, pe o perioadă mai lungă de timp, spun specialiştii. ”Stresul se acumulează şi devine aproape un caracter, un mod de a fi. Acesta este mai periculos decât starea de nervozitate, dar asta nu înseamnă că ea este binevenită”, explică psihologul Stelian Chivu.

Stresul reprezintă, de fapt, o energie mentală, emoţională şi fizică. Stresul sub cele trei forme amintite se va acumula în stomac, amplificând digestia şi facilitând producerea unui hormon numit ghrelin, numit şi hormonul foamei.

Pe româneşte, se produce o supraenergizare a stomacului, care produce mai mult suc gastric şi apare astfel senzaţia de foame. Nu este însă acea foame care apare în mod natural la anumite intervale de timp, ci una generată strict de stres.

Sunt însă persoane care mănâncă mai mult ca un gest reflex căpătat în copilărie.”Când copilul este cuminte, părintele îi dă o bomboană sau altceva dulce şi aşa se formează reflexul. Este ca o bonificaţie. De multe ori, organismul percepe mâncarea ca o plăcere”, punctează psihologul Stelian Chivu.

De la nervozitate la plăcere

Multe persoane încearcă să elimine stresul prin mâncare, însă asta nu rezolva problema, ci creează alte dezechilibre. Specialiştii au ajuns la concluzia că mâncarea se încarcă practic cu stresul acumulat, producând efecte  negative în organism. Una dintre afecţiunile cunoscute este bulimia nervoasă, ce se traduce prin consumarea de alimente în condiţiile acumulării unui stres emoţional, pe care cel în cauză nu ştie cum să îl elimine altfel.

Se trece astfel din zona nervozităţii în cea a plăcerii generate de mâncare, creându-se un act reflex deloc de dorit. Şi asta pentru că persoana respectivă va avea tendinţa să mănânce inconştient.

”Când mâncăm, este bine să fim conştienţi, să analizăm sentimentele pe care le avem la acel moment. Nu întâmplător se recomandă ca la masă să nu se vorbească”, precizează psihologul Stelian Chivu.

Studiile ştiinţifice au demonstrat că, atunci când mâncăm, mintea subconştientă primeşte un program pozitiv sau negativ mult mai uşor. Când mâncăm stresaţi, programele negative pe care le avem sunt accentuate.

Paşi simpli spre vindecare

Mâncarea este folosită de unele persoane şi ca să umple golul lăsat de plecarea celui iubit sau când sunt triste, fiind vorba în acest caz de o foame emoţională. Primul pas pentru a scăpa de mâncatul pe fond de stres sau nervozitate este conştientizarea acestui fapt.

Mulţi dintre noi mănâncă fără să realizeze că au făcut asta şi cu 30 de minute înainte. Mâncatul pe fond de stres poate deveni chiar un viciu, aşa cum este fumatul. E musai să analizăm ce a declanşat stresul. Poate fi serviciul sau familia, ori un termen limită. Odată identificat factorul stresor, putem lucra să îl diminuăm sau chiar să îl eliminăm. Pentru a face asta este important să ţinem un jurnal cu evenimentele care au declanşat stresul. După ce am conştientizat că ne este foame, este important să stabilim despre ce tip de foame vorbim.

Următorul pas este să vă creaţi noi obiceiuri, care să le înlocuiască pe cele care v-au adus în situaţia de a fi permanent stresaţi. De pildă, dacă mâncaţi la ore fixe, dar şi între mese, eliminaţi gustările suplimentare. În situaţia în care nu reuşiţi singuri să identificaţi cauzele stresului, este bine să apelaţi la un specialist.

Aşa cum aminteam anterior, poate fi o foame emoţională, una mentală şi una fizică. ”Dacă am stabilit că avem o foame mentală, ne spunem că am mâncat recent şi trecem peste acest impuls, dacă aşa stau lucrurile. Foamea mentală poate fi şi indusă, un exemplu fiind reclamele la mâncare. Dacă avem o foame emoţională, o poţi păcăli cu un ceai aromat. Trebuie să fim atenţi şi la nuanţe, pentru că dacă simţim o foame mentală, dar gândim că mâncatul îngraşă, se va crea un conflict interior care va produce un alt dezechilibru”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.