Ce este egoul constructiv. Metode de „a vindeca“ dorinţa de a câştiga cu orice preţ şi a avea întotdeauna dreptate

Ce este egoul constructiv. Metode de „a vindeca“ dorinţa de a câştiga cu orice preţ şi a
avea întotdeauna dreptate

Foto: arhivă Adevărul

Cei mai mulţi dintre noi se lasă dominaţi de ego în diverse situaţii de viaţă, însă de cele mai multe ori acesta este distructiv. Există însă şi un ego constructiv, conform terminologiei psihologice, care se manifestă prin dorinţa de autodepăşire, grija faţă de propria sănătate şi conştientizarea faptului că nu trebuie să ne comparăm decât cu noi înşine.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mulţi dintre noi înţeleg prin ego ceva negativ, distructiv, însă există şi cealaltă faţă a medaliei, în sensul că orgoliul are şi parte pozitivă, constructivă.

„Când vorbim de ego, înseamnă «eu» sau propria persoană, iar cel în cauză priveşte totul prin prisma propriilor interese, ale propriilor manifestări. Se spune despre ego că este suma dorinţelor noastre şi chiar dacă se realizează, apar imediat alte dorinţe”, explică psihologul Stelian Chivu.

Egoul îmbracă mai multe forme. Este un ego spiritual, când o persoană consideră că este mai apropiată de Divinitate decât alţii, un ego mental, când cel în cauză se imaginează că este cel mai deştept dintr-un anumit grup social, egoul emoţional, care face ca cineva să creadă că are mereu dreptate sau că este o victimă, dar şi un ego fizic, când respectivul se vede cel mai atragător sau, dimpotrivă, cel mai demn de milă.

Într-un fel sau altul, egoul distructiv ajunge să le controleze viaţa celor care nu conştientizează pericolul. Aroganţa este forma cea mai distructivă a egoului. ”O caracteristică importantă pe care oricare dintre noi ar trebui să o cunoască este că ne fură prezentul. Când cineva se manifestă prin prisma egoului, nu mai este în prezent, se situează fie în trecut, fie în viitor, pentru că tot timpul face comparaţii cu cineva sau cu ceva”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Egoul foloseşte sentimentele negative, cum ar fi frica sau sentimentul de superioritate, pe care le utlizează pentru a ne hrăni vanităţile, iar acestea sunt căile prin care ajunge să ne controleze viaţa. Dacă cineva îşi doreşte foarte mult să fie recunoscut, atunci va face tot ceea ce îi stă în putere pentru a obţine recunoaştere în familie şi în societate, ca să dăm un exemplu.

”Dacă te compari cu o persoană, din dorinţa de a-l depăşi, se va manifesta egoul distructiv, dar dacă îţi iei ca model o persoană pozitivă, pentru a deveni o persoană mai bună sau a ajunge mai bun pe domeniul în care activezi, atunci vorbim de egoul constructiv”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Cele două laturi ale egoului

Acest lucru poate fi extrapolat la orice facem în viaţa personală şi profesională, pentru că ne putem dezvolta propriile calităţi, care să ne capaciteze propriile valori şi să ne facă efectiv să evoluăm sau putem merge pe manipulare, condiţionare sau şantaj.

”Cea mai mare capcană în care cad mulţi dintre noi este că aşteaptă ceva din exterior pentru a se simţi împliniţi. Cel mai la îndemână exemplu sunt persoanele cu o situaţia financiară bună, care de multe ori nu sunt fericite, iar dacă sunt totuşi fericite, este ceva de faţadă, de exterior. Interiorul lor este cenuşiu, sumbru. Chiar dacă primeşti ceva din exterior, că este mult sau puţin, nu contează, cert este că nu îţi va ajunge, pentru că aşa se manifestă egoul distructiv. Când ne căutăm fericirea în interiorul nostru, tindem către acel nivel de conştiinţă pe care îl întâlnim doar în manifestarea naturii”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Multe persoane îşi crează singure probleme, considerându-se superioare celorlalte prin averea pe care o au sau prin nivelul de cunoaştere, dar dacă se folosesc de această stare de fapt pentru a-i ajuta pe cei din jur, vor da curs egoului constructiv, ceea ce este de dorit.

Şi povestea de viaţă pe care fiecare dintre noi şi-o scrie zilnic poate hrăni egoul distructiv sau pe cel constructiv. ”Dacă alegem să ne victimizăm, vom da curs egoului distructiv, dar dacă conştienzăm faptul că experienţele noastre de viaţă îi pot ajuta pe ceilalţi să  nu trăiască aceleaşi lucruri şi le spunem în acest sens, atunci îi vom ajuta şi pe ceilalţi, dar şi pe noi în egală măsură”, explică psihologul Stelian Chivu.

Cum ne vindecăm

Cel mai clar indiciu că o persoană îşi foloseşte cu preponderenţă egoul distructiv este modul în care se exprimă.  De cele mai multe ori spune cuvântul ”eu” înainte de orice frază pe care o rosteşte. ”Dacă folosim de mai mult de cinci până la zece ori pe zi cuvântul «eu», putem spune că avem o problemă cu egoul”, subliniază Stelian Chivu.

Există mai multe căi pentru a face trecerea de la egoul distructiv la cel constructiv. Cea mai eficientă este să înţelegi cum funcţionează propriul ego, să îi integrezi apoi partea constructivă şi să o foloseşti. În caz contrar, manifestarea egoului distructiv ne va îmbolnăvi prin fricile pe care le aduce şi care în timp se vor transforma în fobii.

Cele mai simple căi de a ne potoli egoul distructiv este să evităm să ne simţim ofensaţi, chiar dacă avem toate motivele să facem asta şi să renunţăm la dorinţa de a câştiga cu orice preţ. Poate fi o competiţie sau o dispută în familie, ori una profesională. La fel de toxică este şi dorinţa de a avea mereu dreptate, indiferent de argumentele contra care ni se aduc, de a fi superior şi a dobândi mai mult decât ai, mai ales la cei care au o situaţie financiară foarte bună. Nu te identifica şi nu te compara cu alţii, decât cu tine însuţi.

”Partea constructivă a egoului ne face să ne sculăm dimineaţa, să ne îngrijim de propria sănătate, să fim competitivi, dar în mod armonios, şi ca regulă doar cu noi înşine. Important este să fim cât mai conştienţi de toate acţiunile pe care le avem într-o zi, pentru a ne înţelege egoul şi a-i folosi doar partea constructivă. O persoană care iubeşte, de pildă, nu are ego. Este pregătită să renunţe la orice, oricând pentru cel sau cea pe care o iubeşte”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.

citeste totul despre: