Ce zone din România ar fi cele mai afectate în cazul unui cutremur precum cel din 4 martie 1977. Hărţile de risc

Ce zone din România ar fi cele mai afectate în cazul unui cutremur precum cel din 4 martie 1977. Hărţile de risc

Casă cu bulină roşie FOTO Costel Crângan

La împlinirea a 42 de ani de la cel mai mare cutremur de pe teritoriul României, din ultimelele şapte decenii, radiografia situaţiei actuale, pe baza hărţilor de risc ale Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP) şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), arată că lucrurile sunt alarmante.

Peste doar câteva zile se împlinesc 42 de ani de la puternicul cutremur de pământ din 4 martie 1977, care a ucis aproape 1.600 de oameni, a rănit peste 11.000 şi a provocat distrugerea a circa 33.000 de locuinţe. Având o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, seismul a fost cel mai mare din ultimele şapte decenii şi al patrulea ca magnitudine, pe teritoriul românesc, din ultimii 250 de ani.

În faţa lui se află singurul cutremur, cu epicentrul în România, clasificat ca fiind cu efect „catastrofic”, cel din 26 octombrie 1802 (care ar fi avut 8,2 grade pe scara Richter), apoi cel din 23 ianuarie 1838 (7,5 grade, categorie „distructiv”) şi, în fine, cel din 10 noiembrie 1940 (7,4 grade, „distructiv”).

Având în vedere contextul, vă oferim în articolul de faţă o analiză la zi a situaţiei din României (dar mai ales din regiunea de Est, partea cea mai vulnerabilă la cutremurele vrâncene) în ceea ce priveşte pregătirea infrastructurii şi a populaţiei  în cazul unui cutremur comparabil cu cel din 4 martie 1977.

Datele au fost extrase din rapoartele Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) dar şi din o serie de expertize şi evaluări recente (mai exact din anul 2018), făcute de firme specializate la comanda Primăriei Galaţi şi a Consiliului Judeţean Galaţi.

Risc de 90% pentru un seism de circa 7,5 grade

Unele dintre cele mai importante concluzii legate de riscul seismic din zona de est a României sunt regăsite chiar în planul de apărare al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Galaţi.

Potrivit amintitului document (pagina 6; îl găsiţi integral aici), „analiza riscului seismic stabileşte că există probabilitatea de 90% ca în regiunea seismică Vrancea să se producă un cutremur de pământ cu magnitudinea maximă de cel puţin  M=7,5 grade pe scara Richter”. Ca sursă a datelor este citat chiar INFP, mai exact o evaluare făcută de cercetătorii C. Radu, D. Enescu şi V. Mârza.

Imobile prăbuşite după cutremurul din 1977 FOTO Arhivă Adevărul

„Este necesar şi obligatoriu ca Prefectura judeţului Galaţi (N.R.: prefectul fiind preşedintele Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă) şi celelalte organe abilitate să asigure, în timp optim, realizarea unor măsuri şi acţiuni de apărare împotriva seismelor cu scopul de a diminua pierderile şi pagubele”, se mai arată în document, care mai arată şi că „perioadele de revenire ale unor cutremure violente este de 30-50 de ani, conform modelului statistic pentru perioada 1800-1977”.

Evident, având în vedere că un cutremur în zona Vrancea afectează cea mai mare parte a teritoriului României, concluziile din amintitul raport pot fi extinse la nivel naţional. Cum se distribuie efectele puteţi afla din harta de risc de mai jos, realizată de INFP în 2018.

Harta riscului de producere a pagubelor la cutremur cu epicentrul în Vrancea FOTO Institutul Naţional de Fizică a Pământului

Ce spun experţii despre rezistenţa clădirilor şi a solului

Cel mai mare depozitar al expertizelor cu privire la rezistenţa la cutremul a clădirilor, dar şi cu privire la imobilele în pericol este, conform legii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Asta în teorie.

În practică, cele mai noi expertize comandate de amintitul minister sunt vechi din 2007-2008 şi acoperă mai puţin de 10% din fondul de imobile construite înainte de 1938. Mai mult, după cum se poate costata accesând portalul, instituţia pare să abandonat acţiunile în direcţia consolidării imobilelor cu bulină roşie. Ultimele alocări de fonduri sunt pe 2017, pe 2018 există un plan de măsuri (despre care nu se ştie dacă a fost îndeplinit), iar pentru 2019 nu mai există nici măcar promisiuni.

Harta privind clădirile cu risc seismic SURSA MDRAP

Drept urmare, starea actuală poate fi desprinsă doar prin compararea unor analize de risc făcute de o serie de firme specializate la solicitarea autorităţilor locale. Însă, din păcate, marea majoritate a acestora sunt punctuale şi nu oferă decât arareori o imagine de ansamblu.

Excepţiile sunt puţine. Una dintre acestea este la Galaţi, unde Consiliul Judeţean a plătit, în 2018, aproape 900.000 de lei unei firme specializate (Search Corporation SRL Bucureşti) pentru o hartă de risc care să includă 19 localităţi şi mai ales zonele cu lucări de teren masive de la malul Dunării şi cel al lacului Brateş.

Cu acest prilej au fost făcute analize fizico-geografice, determinări privind condiţiile de producere şi efectele cutremurelor şi alunecărilor de teren, scenarii de risc seismic, documentaţii privind lucrările de menţinere sau refacere a stabilităţii versanţilor, dar şi o strategie pentru prevenirea şi atenuarea efectelor fenomenelor naturale.

Dosarul cuprinde câteva mii de pagini şi, fără îndoială, este un instrument foarte util pentru proiectanţi, arhitecţi şi pentru instituţiile de avizare. Însă nu conţine şi o „traducere” pentru publicul larg, ci doar diagrame extrem de complexe, care „vorbesc” doar specialiştilor. În linii mari, raportul arată că în zona urbană riscul seismic este amplificat de tasări şi mlăştinirile provocate în subteran de pierderile de apă din reţelele publice.

De asemenea, sunt recomandate măsuri de consolidare a malului Dunării în dreptul oraşului Galaţi (care ar putea cădea în fluviu, cu tot cu zeci de blocuri, în cazul unui cutremur major) şi a versantului aferent lacului Brateş, care pune în pericol grav DN 26 şi calea ferată Galaţi-Bârlad Iaşi.

Alunecare de teren sensibilă la reactivare seismică: zona Brateş Galaţi FOTO Arhiva Adevărul

Şi experţii independenţi mai clarifică unele lucruri despre ce ar putea însemna un seism puternic pentru partea de est (cea mai vulneabilă dintre toate) a României. Date interesante am putut desprinde, spre exemplu, dintr-un studiu geotehnic realizat de inginerul Alexandru Capanistei (reprezentant al firmei Proexim SRL Iaşi).

În esenţă, studiul expertizează un singur bloc din Galaţi (care a ajuns în risc seimic de gradul 1 după ce terenul de sub el a fost înmuiat de apa provenită din reţelele de apă şi de canalizare defecte), însă cazul particular demonstrează o situaţie de fapt alarmantă: fenomenul nu este izolat având mafestări la scară largă în majoritatea oraşelor din România.

De vină este starea foarte proastă a infrastructurii publice subterane, pierderile apă ducând la instabilitatea solului, caz în care imobile relativ noi, cu rezistenţa calculată pentru cutremure de 8,0-8,5 grade pe Richter (cu probabilitate de apariţie foarte mică), ajung să fie în pericol de prăbuşire la seisme de 6,0-6,5 grade (cu probabilitate de apariţie mare).

Un seism ca-n 1977 ar produce pagube de 6 miliarde de euro

În listele cu clădirile expertizate cu risc prezentate pe site-ul amintitului minister (însă listele sunt vechi – atenţie! – de mai bine de un deceniu) figurează peste 2.500 de imobile cu bulină roşie, iar în ultimii zece ani au fost consolidate mai puţin de 500 dintre acestea. Restul nu se ştie ce se va întâmpla cu ele.

Un alt aspect interesant (subliniat de experţii de la Search Corporation SRL Bucureşti) este acela că, de fapt, au fost expertizate doar 10% dintre clădirile construite înainte de 1938 şi încă existente, deci situaţia ar putea fi mult mai gravă. De asemenea, aşa cum arătam mai înainte, numeroase imobile construite după 1938 au început, la rândul lor, să aibă probleme de rezistenţă din cauza vechimii şi a standardelor de proiectare (mai ales cele realizate între 1950-1977) sau din cauza problemelor apărute cu stabilitatea solului în aglomeraţiile urbane.

Harta cutremurelor semnificative produse în zona României FOTO INFP

O evaluare realistă a posibilelor pagube aparţine reputatului cercetător Emil Sever Georgescu, cu menţiunea că lucrările sale ştiinţifice sunt bază de lucru inclusiv pentru inspectoratele pentru situaţii de urgenţă.

„În România, stăm bine la nivel de legislaţie şi coduri, dar implementarea şi controlul măsurilor sunt deficitare. Populaţia încă are nevoie de cunostinţe corect transmise şi să fie sprijinită în reducerea riscurilor. Un cutremur similar cu cel din 1977 ar provoca pagube de 6 miliarde de euro, la nivelul întregii ţări, adică de trei ori mai mari decât acum 41 de ani“, a declarat profesorul Georgescu..

„Paradoxal, am intrat în UE cu acest risc, insuficient cuantificat, şi mulţi au speranţa că Europa ne va ajuta să facem faţă situaţiilor şi stărilor de urgenţă care se vor produce. Pe termen imediat post-seism, poate că aşa va fi. Un mare cutremur de Vrancea va afecta direct peste jumătate de ţară, însă nu doar România, ci şi Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, etc., care vor solicita şi ele ajutoare europene. Consecinţe colaterale: împrumuturi externe pe termen lung, incapacitate de plată, stoparea dezvoltării durabile“, a adăugat expertul într-un material video prezentat de primm.ro.

INFP, despre zona subcrustală Vrancea

Potrivit informaţiilor prezentate de site-ul INFP, regiunea Vrancea este o zonă seismică complexă de convergenţă continentală, situată la contactul a 3 unităţi tectonice: placa Est – Europeana, subplăcile Intra – Alpină şi Moesică (Constantinescu et al., 1976).

„Cea mai puternică activitate seismică pe teritoriul României se concentrează la adâncimi intermediare (60 – 200 km), într-un corp litosferic mai rece, în coborâre gravitaţională, orientat aproape vertical. Activitate ridicată a fost observată în două domenii de adâncime – între 80 şi100 km, şi respectiv între 120 şi 160 km. Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs în ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.2) şi 1990 (Mw 6.9) în segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) şi 1986 (Mw 7.1) în cel inferior”, spun specialiştii.

Potrivit INFP, „rata de producere a cutremurelor puternice – între unu şi şase evenimente cu magnitudine mai mare de 7,0 grade pe secol – într-un volum focal extrem de restrâns implică un nivel înalt al ratei deformării relative/specifice. Procesul tectonic la adâncime apare ca decuplat, în mare măsură, de tectonica în crustă”.

Vă mai recomandăm şi:

10 cutremure în 5 ore. Cum explică directorul Institutului pentru Fizica Pământului valul de seisme din Marea Neagră

Lucruri inedite despre cutremure. Câte seisme au loc anual şi cât de periculoase sunt 

Experţii propun demolarea unui bloc din centrul Galaţiului „mâncat“ de apa din reţeaua publică a oraşului. Cât de grave sunt stricăciunile provocate în timp

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: