Cât de mare este mafia pământului galben în România. Toate firmele de construcţii autohtone folosesc sute de mii de tone de argilă furată

Cât de mare este mafia pământului galben în România. Toate firmele de construcţii autohtone folosesc sute de mii de tone de argilă furată

Excavări ilegale în zona localităţii Vânători  FOTO C Crangan

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a confirmat, la solicitarea „Adevărul”, că exploatarea pământului galben (loess) este reglementată şi este taxată de stat cu 0,5 euro pe tonă. Totuşi, în tot anul 2018 nicio firmă de construcţii sau autoritate publică nu a solicitat, în România, o astfel de autorizaţie, deşi au fost folosite sute de mii de tone de pământ. Totul s-a făcut ilegal.

În ultimele decenii, aproape pe neobservate, în România s-a dezvoltat un fenomen ilegal care, dincolo de aspectele juridice, tinde să devină de-a dreptul periculos pentru mediu. Totul pleacă de la proiectele edilitare ample, care au devenit mari consumatoare de pământ de umplutură: numai în anul 2018, proiectele de construcţii au presupus folosirea a peste 300.000 de tone de pământ galben (denumit şi loess sau lut) sau obişnuit.

Până aici totul pare a fi în regulă, dat fiind că pentru supraînălţarea terenurilor pe care se construiesc drumuri şi clădiri publici sau private cel mai bun şi mai ieftin material rămâne pământul compactat. Singura problemă este că la baza întregii afaceri stă o imensă evaziune fiscală, la care se adaugă şi alte infracţiuni cu privire la proprietate.

În ultimii ani, poliţiştii din judeţul Galaţi a primit sute de sesizări privind distrugerea unor terenuri agricole prin excavaţii ilegale. În cele mai multe cazuri, este vorba de excavaţii de mică amploare, care afectează zeci sau sute de metri pătraţi de teren. Există însă şi cazuri mai grave, când proprietarii s-au pomenit că, peste noapte, pe terenul lor a apărut o râpă de mari dimensiuni ca urmare a unor săpături făcute cu utilaje de mare capacitate.

Plecând de la câteva cazuri punctuale care ne-au fost semnalate recent, am încercat să aflăm în ce fel este reglementată activitatea de exploatare a pământului pentru construcţii. În acest sens, am apelat la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), instituţie care, prin adresa 3646 din 14 martie 2019, ne-a cam lămurit: e haos total!

„Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale autorizează începerea lucrărilor de exploatare, urmăreşte activitatea de exploatare pe parcursul de derutare a licenţei de concesiune şi avizează programul anual de exploatare. În ceea ce priveşte accesul la terenuri, această obligaţie revine în totalitate titularului de licenţă. Redevenţa percepută este de 0,50 euro/tonă”, ne-a transmis ANRM.

În aparenţă, sutele de mii de tone de pământ care, conform datelor Inspecţiei în Construcţii, au fost folosite pe şantierele româneşti au ajuns acolo în regim controlat, conform legii. În realitate, însă, lucrurile stau cu totul altfel. De fapt, în 2018 au fost avizate pentru exploatarea pământului exact zero societăţi de construcţii sau autorităţi publice. Singurele două licenţe pentru loess au fost date către două firme producătoare de cărămizi şi ciment, de unde rezultă că în rest totul s-a făcut „la negru”.

Urme de excavări ilegale în zona localităţii Vânători  FOTO C Crângan

Două cazuri relevante

Astfel de exploatări ilegale (în multe cazuri, furturi în toată regula, căci doar o parte din terenuri sunt publice) există cu miile în România. Pentru că nu le putem prezenta pe toate, am ales două dintre acestea, simptomatice, de la Galaţi. Una dintre carierele din care s-a exploatat ilegal pământ pentru construcţii se află la marginea municipiului Galaţi, lângă DN25, în spatele cimitirului Cătuşa.

De acolo, de pe o suprafaţă de circa două hectare, au fost dislocate, în perioada 1998-2003, peste 30.000 de tone de pământ, la ordinul Primăriei Galaţi, dar fără a exista avizele legale. Grav este că până la oprirea excavaţiilor (în ianuarie 2004) au fost distruse vestigii arheologice cu o valoare extraordinară, având în vedere că acolo erau cartate 81 morminte aparţinând celei mai mari necropole romane cunoscute până acum în zona sudică a Moldovei, precum şi un castelum din secolele II-III dHr.

Vedere din satelit cu situl arheologic distrus de excavatiile ilegale FOTO GoogleEarth

Constatarea a fost făcută în vara lui 2004 de către un colectiv de arheologi de la Muzeul de Istorie al României, sub coordonarea profesorului Liviu Petculescu. „În ultimele trei decenii, cum arată şi rapoartele de săpătură publicate în reviste de specialitate, parte din acest areal a devenit carieră pentru excavarea lutului folosit la diverse construcţii, fapt care a modificat în mod sensibil relieful şi a dus la distrugerea a numeroase vestigii”, a menţionat profesorul Petculescu.

Ca urmare a opririi excavaţiilor de la necropola romană, constructorii contractaţi de Primăria Galaţi au mutat cariera în partea de nord a oraşului, în zona lacului Vânători. În versantul din partea de est a lacului a fost săpată astfel o imensă groapă, cu un volum estimat la circa 200.000 de metri cubi, din care s-au scos aproximativ 300.000 de tone de pământ.

Vedere din satelit cu uriaşele excavaţii ilegale de lângă lacul Vânători FOTO Google Earth

Nici acolo nu au fost obţinute avize de exploatare, nici avize de mediu, iar în prezent o parte din imensa excavaţie este umplută cu deşeuri de materiale de construcţii (o mare parte provin de la demolarea unor clădiri industriale), depozitate tot fără să existe un aviz de mediu. Zeci de cariere ilegale de mai mici dimensiuni (cu între 1.000 şi 3.000 de tone extrase) se află în zona localităţilor Vânători, Satu Costi, Şendreni, Frumuşiţa, Fârţăneşti, Cosmeşti şi Tecuci.

O afacere ilegală, dar profitabilă

Pentru a înţelege dimensiunea financiară (cea ecologică nu poate fi cuantificată, din păcate) a acestui fenomen, trebuie spus că o tonă de pământ de umplutură se vinde (pentru edificare, site-urile specializate OLX şi Publi24 sunt pline de anunţuri) cu 30-50 de lei. Asta înseamnă că avem de-a face cu venituri nefiscalizate totale cuprinse între 9 şi 15 milioane de lei în fiecare an. La acestea se adaugă şi o redevenţă de exploatare de aproape un milion de lei, care ar fi datorată statului dacă excavaţiile s-ar realiza legal.

În ciuda acestor constatări, la finalul răspunsului pe care Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale l-a trimis, cu semnătura preşedintelui Gigi Dragomir, cotidianului „Adevărul” se adaugă, sec: „În 2018-2019 nu au fost identificate cazuri de exploatare ilegală”.

Şi totuşi, ANRM spune că nu există exploatări ilegale FOTO Adresa ANRM

Vă mai recomandăm şi:

Scandalul „Brateş”. Cum a ajuns ilegal la vânzare, cu 5,5 milioane de euro, un lac proprietate publică de 2.100 de hectare

VIDEO Clanul interlop care terorizează un oraş. Ce păţesc comercianţii care refuză să achite taxă de protecţie: „Am reclamat peste tot, dar degeaba!“

Prejudicii de 75 de milioane de euro în sectorul bugetar: salarii majorate artificial şi lucrări plătite, dar neefectuate

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: