Cât costă întreţinerea terminalului plutitor pentru pasageri construit la Galaţi cu 1 milion de euro. Zace nefolosit încă de la inaugurarea cu fast din 2011

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Terminalul este plutitor, este ancorat la malul Dunării şi a fost realizat în perspectiva aderării României la spaţiul Schengen. Pe acolo n-a trecut însă niciun turist, niciodată.

O investiţie de un milion de euro, dată în folosinţă de statul român în 2011, la Galaţi, a devenit un adevărat simbol al modului cum sunt cheltuiţi banii publici pentru lucruri fără utilitate. 

Este vorba despre un „terminal internaţional multifuncţional de pasageri”, care ar trebui să primească turiştii în perspectiva aderării României la spaţiul Schengen, dar care în cei şapte ani care au trecut de la inaugurarea cu mare fast nu a primit nici măcar un singur turist.

Investiţia este, în esenţă, un ponton plutitor în lungime de 60 de metri şi lăţimea de 11 metri, ancorat la malul Dunării în zona Palatului Navigaţiei. A fost construit în 2010-2011 de către firma Navrom Reparaţii SRL Galaţi (societate la care deţine un important pachet de acţiuni şi actualul vicepremier Viorel Ştefan) şi include spaţii de circa 700 de metri pătraţi amenajate (pe două niveluri) pentru îmbarcare, debarcare, controlul de frontieră al documentelor şi pentru birourile personalului vamal.

În ciuda lipsei complete de activitate, terminalul internaţional continuă să toace bani publici. Potrivit rapoartelor financiare ale companiei naţionale care îl are în administrare (Administraţia Porturilor Dunării Maritime  - APDM SA Galaţi), întreţinerea terminalului a costat de la inaugurare şi până în prezent circa 350.000 de euro (aproximativ 50.000 de euro pe an), pentru curăţenie, mici reparaţii, utilităţi şi pentru cei doi paznici.

Însă cum aderarea la Schengen nu s-a mai produs, pontonul ultramodern nu a avut nicio utilitate. Bizar este că autorităţile române nici măcar nu au voie să schimbe destinaţia clădirii decât printr-o hotărâre de Guvern, dat fiind că investiţia a fost înscrisă în strategia de aderare la spaţiul Schengen, aprobată şi finanţată de Uniunea Europeană.

Singurul dintre miniştrii  Transporturilor care a luat în discuţie o soluţie pentru folosirea terminalului - măcar ca ponton de acostare pentru navele de croazieră - a fost Alexandru Răzvan Cuc (ministru în guvernul Mihai Tudose). În vara lui 2017 el a vizitat Galaţiul şi a constatat că „terminalul plutitor multifuncţional de pasageri nu este utilizat conform scopului şi utilităţii pentru care a fost construit”, însă n-a mai apucat să ia vreo măsură pentru că i-a picat guvernul.

Intenţiile de valorificare a terminalului de pasageri de la Galaţi sunt înscrise chiar şi în strategia de dezvoltare elaborată de APDM şi aprobată de Ministerul Transporturilor, care prevede dezvoltarea unor servicii turistice complexe în zona Galaţi-Brăila-Tulcea.

Pe hârtie, lucrurile arată nemaipomenit, dar în realitate între cele trei oraşe menţionate nu mai există nicio cursă navală de pasageri de mai bine de un deceniu. Terminale similare, care au costat, fiecare, câte un milion de euro, au fost construite şi la Brăila, Tulcea şi Giurgiu, situaţia lor fiind tot de conservare, ca şi la Galaţi. 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite