Boala care te face să adormi la volan. Simtomele perverse care te păcălesc şi care îţi pot aduce moartea la volan

Sforăitul poate fi un semnal al apneei. foto: Adevărul

De câţiva ani, adormitul la volan a căpătat şi o semnificaţie medicală. Potrivit noilor reglementări în domeniu, o afecţiune a somnului poate fi cauza pentru care unii şoferi adorm la volan, şi nu doar oboseala după o zi prea lungă de muncă. Specialiştii numesc această afecţiune apnee. În ţara noastră, prima diplomă medicală în afecţiunile somnului a venit abia acum doi ani, deşi studii în domeniu sunt de peste 30 de ani.

O întrerupere a respiraţiei în timpul somnului. Aşa poate fi descrisă cel mai simplu apneea în somn. Uneori este o singură pauză resporatorie, uneori sunt mai multe. De fiecare dată nu există însă nicio mişcare a muşchilor respiratori. Studiile au arătat că afecţiunea este una foarte gravă, că poate pune viaţa în pericol şi că este mult mai frecventă decât se credea.

Apneea şi primele descoperiri ale afecţiunii

“În lume, prima atestare a apneei în somn a fost "oficializata" în "Documentele postume ale clubului Pickwick", în care personajul "Fat Boy Joe" însumează multiple manifestări ale tulburărilor de ventilaţie în somn: exces ponderal, somnolenţă diurnă, pauze respiratorii atestate de anturaj, senzaţie de asfixie în somn, urinare frecventă care interferă cu somnul, tulburări de memorie şi de concentrare”, ne-a declarat Sânziana Lovin, doctor lector la Facultatea de Medicină din Galaţi. La nivel mondial, descoperirea a aparţinut lui Colin Sullivan. Anii 1980 au constituit o emulaţie la nivel mondial în tratamentul apneei în somn, prin descoperirea CPAP (CONTINUOUS POSITIVE AIRWAYS PRESSURE). Potrivit specialistului Sânziana Lovin, “Sullivan a fost părintele tratamentului mecanic al acestei boli, care se bazează pe acelaşi principiu şi în zilele noastre: o proteza pneumatică destinată menţinerii permeabilităţii unor cai aeriene ce se închid în somn”.

Factorii de risc în cazul apneei

Cei care au rism mai mare de a face apneea de somn sunt persoanele supraponderale, hipertensive şi cei care au anumite probleme la nivelul nasului, gâtului sau altor părţi aeriene superioare. Trebuie să fie foarte atenţi şi cei care folosesc alcool şi sedative pentru că acestea cresc frecvenţa şi durata pauzelor în respiraţie. Pe scurt, factorii care favorizează apariţia apneei sunt:

- persoanele de sex masculin sunt mai expuse acestei afecţiuni
- greutatea excesivă;
- vârsta peste 65 de ani;
- fumatul;
- consumul de alcool sau sedative;
- dimensiunea mare a gâtului (circumferinţă peste 43 cm);
- dimensiunea mare a amigdalelor, limbii, osului maxilar;
-  obstrucţie nazală din cauza unei deviaţii de sept, a unor alergii sau a unor afecţiuni ale sinusurilor.

Cele două tipuri de apnee în somn

Specialiştii au descoperit două forme de apnee, cea obstructive de somn şi apnea de somn central. “Cea mai frecventă formă de apnee este cea ostructivă de somn. Este cauzată de un blocaj al căilor respiratorii. Cealaltă formă este diferită de prima prin faptul că aici căile respiratorii nu sunt blocate dar creierul nu mai transmite semnalele corespunzătoare muşchilor implicaţi în respiraţie”, ne-a explicat doctoral în somnologie, Sânziana Lovin.

Sunt mai multe simptome strâns legate de apneea de somn. Este vorba de hipertensiune arterial, infarct miocardic, insuficienţă cardiacă, accidente vasculare cerebrale, somnolenţă pe parcursul zilei. În context general, apneea de somn poate fi responsabilă de perfomanţa slabă în activităţile de zi cu zi sau accidente cu autovehicule.

Sunt mai multe simptome care ar trebui să vă trimită la un specialist:

• Depresie;
• Uscăciune a gâtului la trezire;
• Iritabilitate;
• Tulburări de memorie;
• Tulburări de atenţie;
• Schimbări de dispoziţie;
• Sforăit
• Insomnie

“Este foarte important să vină la un control şi să se trateze un astfel de pacient. Aceasta boala, netratată, poate duce la: risc crescut de accidente prin adormire la volan sau la lucru, accidente vasculare sau coronariene, diabet, hipertensiune, disfuncţie erectilă şi multe altele”, ne-a explicat specialistul, Sânziana Lovin.

Tratamentul apneei în somn

După ce i se pune diagnosticul de apnee în somn, pacientul este încurajat să ia mai multe măsuri, menite să-i ţină sub control afecţiunea. Vorbim de scăderea greutăţii corporale, evitarea consului de alcool după ora 18, evitarea consumului de somnifere şi întreruperea fumatului.

Tratamentul standar utilizat în cazul apneei în somn este CPAP. Aparatul CPAP furnizează faringelui aer sub presiune cu ajutorul unei măşti bucale sau faciale. Tratamentul şi-a dovedit eficienţa de zeci de ani încoace. Tratamentul este stabilit pentru fiecare pacient în parte de medic.

România şi apeea în somn

În România, interesul pentru studiul acestei patologii a început în anii 1970, cu o creştere în anii 2000-2010, datorită numărului mare de rezidenţi care au efectuat stagii de pregătire în străinătate şi datorită încurajării interesului pentru acest domeniu de către liderii de opinie în domeniul academic medical.

Cei care erau la curent în acei ani cu fenomenul medical şi social reprezentat de aceasta epidemie îşi încurajau rezidentii sa se specializeze în acest domeniu Potrivit specialistului Sânziana Lovin, care şi-a făcut rezidenţiatul în somnologie în Franţa, prima generaţie de specialişti cu diploma ministeriala romana în medicina somnului în România a apărut acum doi ani. În prezent suntem 60 de specialişti cu diplome româneşti. Recunoaşterea acestei specialităţi în tara este unul din marii paşi înainte în medicina romaneasca. Din octombrie 2015, exista noi reglementari rutiere care includ apneea în somn pe lista bolilor incompatibile cu aptitudinea de a conduce vehicule, în lipsa unui tratament adecvat. Conducătorii care fac dovada case tratează sunt apţi. Aptitudinea este stabilita de medicii cu competenta recunoscuta ministerial.”