Biblioteca V.A. Urechia trece la programul de vară. Cum va funcţiona cu publicul instituţia de cultură gălăţeană
0
Chiar dacă programul de funcţionare va fi scurtat, biblioteca va aduce în atenţia publicului câteva lucruri suplimentare, dintre care cel mai important pare a fi „Biblioteca Estivală” dedicată tinerilor.
Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galaţi îşi modifică programul de lucru cu publicul pentru perioada estivală. Astfel, începând cu data de 15 iunie 2015 şi până la 30 august 2015, iubitorii de carte vor avea acces în prestigioasa instituţie de cultură între orele 9,00 şi 17,00.
Instituţia va fi închisă în zilele de sâmbătă, iar duminica se va lucra între orele 8,00 şi 13,00.
Scurt istoric al Bibliotecii „V.A. Urechia”
Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi a fost constituită prin Decretul regal nr. 3382, la data de 7 decembrie 1889, act semnat de Carol I, rege al României, ca răspuns la Raportul Ministrului Secretar de Stat la Departamentul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice, sub nr. 6122 al Jurnalului Consiliului de Miniştri nr. 9, din 29 Noiembrie 1889 şi în baza Actului de dar autentificat de Tribunalul Ilfov, Secţia Notariat, sub nr. 6558 din 1889. Deşi actul constituirii datează din 7 decembrie 1889, data deschiderii oficiale a Bibliotecii este 11 noiembrie 1890, după un an de la oferirea acestui însemnat dar al lui Urechia care - aşa cum însuşi sublinia - va trebui „să serve culturii tot mai spornice şi mai ales tot mai românească a Galaţilor”.
Fondul iniţial al bibliotecii, aşa cum se consemnează în actele oficiale, a fost de 5.958 de volume. Prestigiul impus de valoarea colecţiilor, recunoscut prin acordarea diplomelor şi medaliilor de aur pentru participarea la expoziţiile naţionale din 1903 şi 1906 face ca instituţia să polarizeze viaţa spirituală din arealul Dunării de Jos.
Recunoscută ca instituţie culturală oficială a statului, între anii 1930-1949, Biblioteca poartă sigiliul cu stema ţării, iar în 1953 a fost distinsă cu titlul de Bibliotecă Centrală Regională Model, fiind clasată pe locul I.
Printre cele mai valoroase piese se numără unele tipărituri din jurul anului 1600, cărţi româneşti vechi de uz bisericesc, cărţi străine cu informaţii despre Dacia şi teritoriile româneşti, manuscrise şi dedicaţii autografe ale unor personalităţi din ţară şi din străinătate (printre care patru laureaţi ai premiului Nobel), hărţi vechi, atlase, albume, ex-libris-uri, fotografii, cărţi poştale, periodice vechi, foi volante, stampe etc.
Colecţia daco-romanica, adusă de V.A. Urechia la Galaţi, cea mai însemnată din România, conţine peste 320 de titluri, produse ale tiparului de până la 1700 şi peste 300 de titluri din producţia editorială a anilor 1701-1800. Între acestea, mai mult de 2/3 din fond vehiculează informaţii despre români, unele constituind ample şi documentate comentarii privind istoria, limba, etnografia, geografia, aria de locuire a populaţiilor neolatine din centrul şi sud-estul Europei, situaţia politico-statală a Ţărilor Române. Colecţiile speciale ale Bibliotecii conservă 12 incunabule, tipărituri preţioase datând din faza de „leagăn” a tiparului, precum şi 14 ediţii Elzevir, cel mai vechi de aici datând din 1599, Lycophron Chalcidensis Alexandra: Poema obscurum.
Cea mai veche tipăritură este incunabulul „De consolatione theologiae de Johannes de Tambaco”, imprimat la Strasbourg în jurul anului 1472. Din categoria stampelor, cea mai valoroasă achiziţie realizată de V.A. Urechia este un exemplar al celebrei colecţii „Culegere de 85 de stampe originale", cuprinzând tiraje executate la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în atelierul editorului francez Pierre François Basan, în mâinile căruia ajunseseră plăcile gravate în bronz de Rembrandt şi ucenicii săi. Preţiosul album este unicat în România.
Printre elementele ce o particularizează în istoria biblioteconomiei româneşti este meritul de a fi prima bibliotecă publică ce a pătruns în circuitul informaţional naţional şi internaţional prin publicaţii proprii: Catalogul general al cărţilor, manuscriselor şi hărţilor; Catalogul stampelor; Catalogul notelor muzicale şi Buletinul Fundaţiunii Urechia (1901).
Biblioteca „V.A. Urechia” este printre primele participante la realizarea Bibliografiei Româneşti Vechi şi prima bibliotecă românească care manifestă intenţia de a introduce, în prelucrarea resurselor, Clasificarea Zecimală Universală – septembrie 1903. Să adăugăm la acestea şi faptul că fondatorul ei, V.A. Urechia, a fost primul român menţionat pentru candidatura la Premiul Nobel pentru Pace, din 1901, susţinut fiind de cel mai influent organism european la acea vreme, Uniunea Interparlamentară (UIP), în promovarea de personalităţi eligibile.
Urmând îndemnul lăsat de mentorul nostru: „Să fiţi apărătorii bibliotecii ...şi să reclamaţi conservarea şi înmulţirea ei”, demersurile culturale s-au extins şi în plan internaţional - creându-se o platformă de interacţiune între diaspora culturală şi ştiinţifică română de peste hotare şi comunitatea de acest tip din România - în vederea promovării patrimoniului istoric şi cultural naţional şi s-au materializat cu deschiderea a cinci filiale în străinătate la: Reni, Ismail – Ucraina şi Giurgiuleşti, Cahul, Chişinău şi Comrat – Republica Moldova, dotate cu donaţii de carte din partea bibliotecii.
Cea mai importantă realizare a colectivului Bibliotecii „V.A. Urechia” Galaţi din ultimii şase ani este lansarea şi dezvoltarea în arealul Dunării de Jos a unui adevărat brand cultural destinat promovării culturii, sugestiv intitulat „AXIS LIBRI”, care cuprinde următoarele componente sub aceeaşi marcă: revistă, târg de carte, salon literar, editură, librărie, tabără de creaţie pentru copii.
CITEŞTE ŞI:
Se încarcă comentariile...
