Andreea Crişan Mardare, continuatoarea unei dinastii de poliţişti la Galaţi

Pentru că stră-străbunicul, străbunicul, bunicul şi tatăl său au fost poliţişti, Andreea Crişan-Mardare nu şi-a putut închipui că va ajunge altceva.

Vă imaginaţi cum ar fi să fiţi opriţi în trafic de o poliţistă blondă, cu ochi verzi, care în loc să vă aplice o amendă, încearcă să vă convingă, cu o voce suavă, să nu mai depăşiţi viteza de circulaţie? Scena nu ţine neapărat de de imaginar. Poliţia Rutieră din Galaţi are o asemenea angajată. Andreea Crişan Mardare este una din cele două agente de sex feminin a acestei diviziuni.

A îndrăgit uniforma din fragedă copilărie. Când alţi copii ascultau poveşti despre zâne şi feţi frumoşi, Andreea savura cu sufletul la gură istorisirile cu raiduri şi hoţi prinşi în flagrant, ale tatălui şi bunicului său, de asemenea poliţişti.

„Omul în uniformă îmi inspiră încredere, respect, autoritate. I-am admirat atât de mult, că atunci când am crescut mai mare, am spus: «Tată, vreau să mă fac ca tine»", povesteşte Andreea.

Toate acţiunile sale ulterioare au fost menite să o ajute să-şi împlinească visul. Andreea a urmat cursuri de karate, timp de şapte ani, fiind deţinătoare a unei centuri albastre. Apoi a dat la Drept, pentru ca trei ani mai târziu, să fie selectată pentru unul din cele 60 de posturi vacante scoase în concurs de Poliţia Galaţi.

A trecut, pentru că avea mai mult de 1,70 şi era bine pregătit fizic. Au urmat trei luni de cursuri speciale la şcoala din Slatina, apoi s-a integrat în cadrul secţiei 2 de Poliţie din Galaţi.

Prea mulţi misogini în trafic!

„Era în 2008, când au apărut prima dată femei poliţist în trafic. Colegii m-au primit bine. Nu şi contraveninenţii. Mulţi erau misogini şi mă trimiteau la cratiţă. Surprinzător, şi femeile mă priveau uneori cu superioritate", povesteşte Andreea.

Poartă pistol la brâu, dar nu a fost nevoită să-l folosească vreodată. Adeptă a zicalei „vorba dulce mult aduce", Andreea spune că cea mai eficientă armă a sa este puterea de convingere. Ca dovadă, ne-a povestit una din cele mai dificile cazuri din cariera sa.

„M-au chemat să ajut asistenţii de pe Ambulanţă să transporte un bolnav psihic la spital. Mi s-a spus că va trebui să-i pun cătuşele, pentru că individul este foarte violent şi opune rezistenţă. Când am intrat în casă, am încremenit de frică. Bărbatul avea 1,90 metri. Totuşi, după o discuţie de o oră, am reuşit să-l conving că e mai bine pentru el să se interneze şi să-şi ia pastilele. A mers la spital fără să crâcnească", îşi aminteşte, mândră, Andreea.

Deşi lucrează în ture de câte zece ore, chiar şi noaptea, frumoasa agentă nu are probleme în viaţa de familie. Este căsătorită de mai muţi ani cu un militar, care este foarte înţelegător. „Sper ca viitorii noştri copii să aleagă şi ei profesia mea", conchide Andreea.

Întrebări şi răspunsuri

Care este cea mai mare amendă aplicată?

Nu alerg să aplic sancţiuni de milioane. Dacă încălcarea nu e gravă, încerc să-i explic şoferului ca să înţeleagă şi să n-o mai comită. Dacă însă se împotriveşte şi e greu de cap, îi aplic sacţiunea. În genere, sunt văzută ca o poliţistă exigentă, o zgribţuroaică în trafic. Fie dau amendă, fie iert din toată inima.

Cum reuşeşti să te menţii în formă?

Nu este necesar să fii musculoasă ca să fii agent de poliţie, pot fi şi feminină. Practic înotul. Doi ani la rând am luat primul loc la competiţia de volei a femeilor poliţist.

Ce-i place

În timpul liber, prefer să citesc. Autorul meu preferat este John Saul. Îmi place să socializez, să conduc, să merg în drumeţii la munte. Dintre flori, îmi plac la nebunie crinii albi. Atunci când o persoană recunoaşte că a greşit, are tot respectul meu. Apreciez punctualitatea, sinceritatea şi corectitudinea.

Ce nu-i place

Nu suport minciuna şi lenevia sau delăsarea. Oamenii falşi, linguşitorii şi cei cu două feţe îmi provoacă o adâncă repulsie. Nu suport când cineva se dă bine pe lângă tine pentru a obţine anumite favoruri. De asemenea, detest să lucrez în birou, printre documente, pentru că nu mă simt bine în spaţii închise.