Acuzaţii grave ale cercetătorilor români: Sturionii din Dunăre, „îngropaţi“ cu nămol toxic după dragarea fluviului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Deversarea materialului dragat în Dunăre FOTO INCDPM Bucureşti
Deversarea materialului dragat în Dunăre FOTO INCDPM Bucureşti

Compania naţională care se ocupă de operaţiunile de dragare, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, spune însă că acuzaţiile formulate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului privind sturionii din Dunăre „îngropaţi cu nămol toxic“ sunt nefondate.

De câteva zile, o serie de instituţii publice din România sunt protagonistele unui scandal care deja începe să capete anvergură internaţională, după ce reprezentanţii cunoscutei organizaţii ecologistă Greenpeace au anunţat că au informat forurile europene şi mondiale cu privire la un posibil abuz cu consecinţe grave săvârşit de autorităţile române.

Totul a pornit de la o plângere formulată pe 13 martie 2020 de către conducerea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM) Bucureşti, care acuză Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi că face dragaje ilegale pe fluviu şi că nămolul rezultat (care ar putea fi toxic) pune în pericol, în mod intenţionat, o serie de specii aflate în pericol de dispariţie.

„În data de 12.03.2020, în timpul unei deplasări pe teren, Echipa Sturgeon Monitoring Team a constatat efectuarea unor lucrări de dragare la aproximativ 100-200 metri de la intrarea pe braţul Bala, km 10. În acest context, din punct de vedere al protecţiei mediului, am constatat următoarele: în plin sezon de migrare a speciilor de sturioni existente în fluviul Dunărea este interzis orice tip de activităţi în corpul de apă; deversarea sedimentelor în fluviul Dunărea poate fi realizată doar în cazul în care este eliminat riscul de a se reactiva poluarea «istorică» cu metale grele“, se arată în documentul amintit semnat de directorul general Gyorgy Deak.

Deversarea materialului dragat în Dunăre FOTO INCDPM Bucureşti

Deversarea materialului dragat în Dunăre FOTO INCDPM Bucureşti

Reprezentanţii institutului menţionat (care este în subordinea Ministerului Cercetării) au mai precizat că AFDJ Galaţi are cunoştinţă de cauză cu privire la restricţiile legale şi sugerează că acţiunea ar fi intenţionat abuzivă, fără a preciza ce resorturi stau la baza deciziei. De asemenea, INCDPM cere „sesizarea autorităţilor competente, în vederea iniţierii unor investigaţii cu privire la respectarea legislaţiei în vigoare şi a modului de emitere a autorizaţiilor pentru realizarea acestor lucrări“.

AFDJ: „Procedăm legal“

Contactat de „Adevărul”, Sorin Creţu, directorul general al AFDJ Galaţi, a declarat că dragarea şenalului navigabil al Dunării se desfăşoară cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare. „Procedăm legal. În calitate de autoritate de căi navigabile şi în conformitate cu prevederile Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunăre, AFDJ are ca obiect de activitate asigurarea adâncimilor minime de navigaţie prin dragaje de întreţinere, asigurarea semnalizării costiere şi plutitoare, efectuarea de măsurători, de lucrări de construcţii şi de reparaţii, pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie”, a precizat directorul AFDJ.

Trebuie spus că, potrivit HG nr. 492 din 2003, AFDJ Galaţi  îndeplineşte funcţia de autoritate de căi navigabile pe sectorul românesc al Dunării de la intrarea în ţară la km 1.075 până la ieşirea în Marea Neagră, pe braţul Sulina, in rada Sulina, pe braţele navigabile ale Dunării, Borcea, Bala, Macin, Vâlciu, Caleia, pe braţul Chilia cu braţele secundare, pe braţul Sfântul Gheorghe cu canalele de rectificare şi pe braţele secundare ale Canalului Sulina, denumite Dunărea Veche.

Într-un amplu răspuns transmis la solicitarea „Adevărul”, compania naţională a precizat că din cauza problemelor privind asigurarea şi menţinerea adâncimilor de navigaţie a fost semnat în anul 2019 un acord-cadru, având ca obiect „Lucrări de dragare pe Dunărea fluvială şi pe braţul Borcea”,  pentru perioada 2019-2021. Lucrarea a fost divizată pe trei loturi, din cauza complexităţii şi volumului. Astfel, Lotul 1 e cuprins între km 610- km 845+500 (contract nr. 4/22.03.2020), Lotul 2 e între km 300- km 375 (contract nr.5/22.01.2020), iar Lotul 3 e între km 175- km 300 (contract nr. 6/22.01.2020).

„Conform contractelor în vigoare semnate cu societăţile ce execută lucrări de dragare pe Dunărea fluvială, toate avizele şi autorizaţiile necesare bunei desfăşurări a activităţii cad în sarcina executantului”, ne-a transmis AFDJ, fără a preciza cine sunt firmele respective şi dacă acestea au obţinut avizele legale necesare. Acesta aspect urmează a fi lămurit în zilele următoare.

Sediul AFDJ Galaţi FOTO C Crângan

Sediul AFDJ

AFDJ a mai precizat şi că pe braţul Bala nu se fac dragaje, ci că „din data de 12.03.2020, complexul de dragaj format din draga «Rapide Dreger 2» şi «Rapide Dreger», lucrează la punctul critic Caragheorghe, km 346- km 342, cu zona de deversare a materialului dragat în zona km 9+500, amonte prag de fund Braţ Bala”.

Am mai aflat şi că activitatea de dragaj a fost anunţată, conform Avizului către navigatori nr 23/11.03.2020, publicat pe site-ul www.afdj.ro, dar şi că  „zonele de deversare a materialului dragat rezultat de la toate punctele critice în care AFDJ Galaţi execută lucrări de dragare sunt convenite anual împreună cu Apele Române în conformitate cu Legea Apelor nr. 107/1996”.

Sturionii sunt protejaţi prin lege

Dincolo de războiul declaraţiilor dintre cele două entităţi publice (una subordonată Ministerului Cercetării, cealaltă Ministerului Transporturilor), rămâne deschisă problema sturionilor. Aceştia sunt consideraţi specie pe cale de dispariţie în Dunăre şi în zona Mării Negre, motiv pentru care autorităţile române au luat o serie de măsuri drastice de protecţie.

Astfel, pescuitul la sturion este interzis în apele teritoriale româneşti încă din anul 2006, iar interdicţia expiră în 2021, însă există informaţii certe că ea va fi prelungită pe cel puţin încă cinci ani. Capturarea exemplarelor de sturioni în alt scop decât cel ştiinţific se pedepseşte, conform legii, cu închisoare de până la 5 ani.

În paralel cu interzicerea pescuitului  la morun, nisetru, păstrugă şi alte specii de sturion, o serie de zone de înmulţire ale acestora (cum ar fi canalul Bala, în discuţie în cazul de faţă) au devenit arii protejate în care intervenţia omului trebuie să tindă către zero. Adică, fără dragaje, lucrări hidrotehnice sau rute de transport.

De asemenea, mai multe entităţi din România (publice şi private) au derulat din 2006 încoace programe de repopulare cu sturion a Dunării, valoarea totală a acestora fiind, potrivit Ministerului Mediului, de peste 18 milioane de euro, iar numărul de exemplare vii eliberate în mediu (după înmulţire în centre speciale) a fost de circa 10 milioane.

Cu toate acestea, după cum arată cercetătorii de la INCDPM, declinul populaţiei de sturioni a continuat, principalele cauze fiind braconajul, poluarea (dragarea excesivă a fluviului fiind menţionată ca o sursă de poluare majoră), dar şi faptul că peştii amintiţi au un ciclu greoi de reproducere. Se împerechează foarte rar, o dată la patru sau chiar şase ani, în plus ating maturitatea sexuală la peste 15 ani.

În octombrie 2019, peste 120 de cercetători de 59 de institute publice de cercetare din 22 de ţări s-au întâlnit la Galaţi (sub patronajul Academiei Române şi al Comisiei Europene) pentru a pune la cale o strategie comună europeană pentru salvarea sturionilor. Potrivit declaraţiei comune semnate, până al sfârşitul lui 2020 toate statele cu ieşire la Dunăre şi la Marea Neagră vor prezenta strategiile de salvare a speciei, după care un plan comun va fi implementat în regim de urgenţă.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite