Ţarul care l-a „inspirat“ şi pe Stalin: tortura mii de supuşi şi privea cum victimele îşi dădeau ultima suflare

A fost de departe cel mai înfiorător ţar al Rusiei, inventând personal diverse metode de tortură a supuşilor, pe care îi privea apoi cum se zbăteau înainte de moarte. Ţarul era paranoic, o dovadă fiind că şi-a omorât cel mai bun prieten pentru că îl bănuia că i-ar fi otrăvit soţia.

Ivan cel Groaznic (1530-1584) a fost încoronat ţar al Rusiei la doar 17 ani, dar destinul său pare să îi fi fost împotrivă încă de la naştere. La doar trei ani îi murea tatăl, iar la opt ani mama sa a fost otrăvită. Tânărul ţar credea că doar prin teamă şi pedeapsă poporul poate fi ascultător, iar ideea a fost rapid pusă în practică, scrie Cristoph Schulte-Richtering în cartea ”Regi, războaie şi cocote”.

Ivan era văzut adesea străbătând străzile Moscovei în galop şi biciuindu-şi supuşii. Nobilii de la Curte care îl nemulţumeau sau îl supărau, aveau parte de un tratament ”special”: erau legaţi şi se turna vin fiert peste ei, iar alţii erau lăsaţi pradă câinilor de vânătoare ai ţarului, care îi sfârtecau.

Ţarul a hotărât ulterior să îşi mărească imperiul, astfel că a cucerit Siberia, cu ajutorul experţilor militari occidentali. Ivan este cel care a inventat parada trupelor la Kremlin, care s-a păstrat până astăzi. Moartea soţiei şi a fiului său a însemnat începerea ”perioadei întunecate” a ţarului Rusiei. Cel mai bun prieten al său a căzut pradă nebuniei lui Ivan, care îl bănuia că i-a otrăvit soţia, acesta fiind ucis împreună cu toată familia sa, consemnează Cristoph Schulte-Richtering în lucrarea sa.

În anii următori, Ivan şi-a căpătat ”renumele” de cel Groaznic, după ce a ordonat ca mii de ruşi să fie executaţi, inventând personal diverse metode de tortură şi asistând cu plăcere la ultimele zbateri ale victimelor. Expresia nebuniei ţarului este faptul că trimitea liste cu numele celor ucişi la mănăstiri, cu scopul de a se înălţa rugi pentru sufletul lor.

Nici măcar Ivan cel Groaznic nu a rezistat acestui măcel îngrozitor la care fusese supus ani de zile poporul rus şi a hotărât să renunţe la tron şi să se retragă la ţară. Toată nebunia s-ar fi putut încheia atunci, dar în mod inexplicabil poporul şi nobilii i-au cerut lui Ivan să revină pe tron, se precizează în cartea ”Regi, războaie şi cocote”.

Ivan a acceptat, dar cu două condiţii. Prima era să îi execute după cum considera de cuviinţă pe trădători, iar a doua era transformarea statului rus conform viziunii sale. Condiţiile au fost acceptate, iar Ivan a revenit pe tron cu o sete de sânge şi mai mare decât în trecut.

Şi-a ucis propriul fiu

Ivan cel Groaznic a organizat o poliţie secretă, care a terorizat ani de-a rândul populaţia rusă. La un moment dat, şi trezorierul ţarului a căzut pradă psihozei acestuia, bărbatul fiind fiert de viu. Ţarul înnebunise de-a binelea, dar pe ruşi nu îi deranja acest lucru. Nimănui nu i-a păsat când Ivan a ordonat ca toată populaţia oraşului Novgorod, care i se opunea, să fie masacrată. Armata rusă a avut nevoie de şase săptămâni ca să îi omoare pe cei 18.000 de locuitori ai oraşului. Unii au fost schilodiţi sau arşi de vii, în pieţe publice, iar alţii au fost aruncaţi în apa îngheţată sau împinşi sub stratul de gheaţă, detaliază Cristoph Schulte-Richtering în cartea sa.

O altă victimă a lui Ivan cel Groaznic a fost chiar fiul acestuia, Ivan Ivanovici, care a fost ucis în urma unei dispute cu tatăl său. După dispariţia fiului său, Ivan cel Groaznic s-a retras din viaţa publică, ocupându-se de pergamente vechi şi pietre preţioase.

Există relatări că ţarul obişnuia să îşi inspecteze comorile din visterie în ultimii ani de domnie, jelea prin palat, se simţea urmărit de sufletele victimelor sale şi căuta răspunsuri la întrebările care îl frământau la ghicitoare şi vrăjitori, se consemnează în lucrarea ”Regi, războaie şi cocote” .

Pe 18 martie 1584, Ivan cel Groaznic moare în timpul unei partide de şah cu Bogdan Bielski, fratele primei sale soţii, Anastasia. În ciuda atrocităţilor la care s-a dedat, Ivan cel Groaznic a rămas în istorie ca cel care a făcut din Rusia un stat coerent, a deschis ţara spre Occident şi a introdus tiparul. Iosif Stalin l-a luat drept model dintr-un motiv lesne de înţeles, iar dictatorul a ordonat chiar să se facă un film despre viaţa lui Ivan Cel Groaznic, scrie Cristoph Schulte-Richtering în cartea sa.