Şapte teorii toxice ale conspiraţiei promovate pe internet despre pesta porcină africană din România
0
Informaţiile false despre epidemia de pestă porcină africană sunt promovate cu insistenţă de persoane care, deşi nu au studii de specialitate şi nici acces direct la informaţiile legate de dinamica bolii, susţin cu tărie diverse teorii.
Izbucnirea şi extinderea epidemiei de pestă porcină africană în România a provocat o adevărată tornadă pe internet, loc recunoscut (după cum arată sondajele) ca fiind folosit pentru a se informa de peste 70% dintre români.
Multe informaţii promovate sunt complet false, o mulţime de persoane insistând pe ideea că apariţia pestei porcine africane ar fi o invenţie la care ar fi pus umărul guvernanţii şi o serie organizaţii internaţionale „subversive”.
Având în vedere că informaţiile false vehiculate în spaţiul virtual au provocat îngrijorarea puternică a populaţiei, am apelat la un medic veterinar cu experienţă de peste 30 de ani în meserie, dr Iulian Ariton, pentru a ne explica cum stau în realitate lucrurile. Din tot noianul de zvonuri, bârfe şi informaţii false am selectat pentru cititorii „Adevărul” şapte teorii toxice, care pot fi lesne demontate.
Teoria 1: boala este o invenţie; ea nu există
Adevărul. „Epidemia de pestă porcină africană este prezentă în Europa de Est de cel puţin cinci ani. În sistemul sanitar-veterinar s-au dat numerose avertizări şi s-au făcut comunicări către primării şi mass-media. Din păcate, cei mai mulţi au ignorat acest avertizări, iar unii le ignoră cu bună ştiinţă şi în zilele noastre, deşi epizootia a pătruns în România şi, probabil, nu se va opri până când nu vor muri toţi porcii. Că se întâmplă luna asta sau la primăvară, e mai puţin relevant”, spune medicul veterinar.
În confirmarea spuselor acestuia vine şi un raport din 2013 al Autorităţii naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, document care a fost disponibil publicului de atunci şi poate fi consultat pe site-ul instituţiei.
Teoria 2: epidemia poate fi oprită, dar nu vor autorităţile
Adevărul. „Este cât se poate de clar că o astfel de epidemie poate fi încetinită, dar nu poate fi oprită. Există prea mulţi vectori de transmitere, de la furaje şi furaje şi până la insecte şi alte animale, care poartă virusul, dar sunt imune, cum ar fi cazul păsărilor sălbatice, al animalelor de companie, al rozătoarelor şi aşa mai departe. Putem face ca Ucraina, care a izolat focarele şi a încetinit răspândirea, sau ca Olanda, care a preferat să ucidă tot acum trei ani, când au găsit un focar, adus într-un transport naval, să dezinfecteze şi să o ia de la capăt cu creşterea porcilor”, spune dr Ariton.
Teoria 3: există vaccin pentru pesta procină africană
Adevărul. „Nu există, nicăieri în lume, niciun fel de vaccin pentru pesta porcină africană. Un animal infectat moare în câteva zile, iar toţi porcii aflaţi în acelaşi spaţiu de creştere mor în cel mult 10 zile. Cei care au ascuns porcii de veterinari după ce în satele respective s-a găsit boala au descoperit pe pielea lor că porcii mor, n-au scăpare, chiar dacă par sănătoşi la un moment dat. De asta aveam o mulţime de cadavre de porci pe câmp şi prin râuri: sunt de la cei care au refuzat să se conformeze şi, de fapt, răspândesc boala cu şi mai mare viteză”, spune medicul.
Acesta punctează ferm că dezinfectoarele instalate la intrare în localităţi pot distruge doar virusul existent (rata de incidenţă este foarte mică) pe roţile maşinilor. Dacă sunt transportate animale bolnave sau carnea unor animale infectate, virusul este introdus în comunitate, fiind o chestiune de zile până boala se manifestă.
Teoria 4: boala poate fi tratată
Adevărul: „Nu s-a inventat niciun medicament pentru tratarea pestei porcine africane. Singura soluţie cât de cât acceptabilă este uciderea preventivă a anaimalelor dintr-un focar, plus dintr-o zonă tampon de 3-5 kilometri, urmată de dezinfectarea temeinică a coteţelor, uneltelor, echipamentelor de lucru. Furajele contaminate trebuie arse, la fel cadavrele”, declară veterinarul.
Teoria 5: boala nu este contagioasă
Adevărul. „Este una dintre cele mai contagioase boli din ultima sută de ani. Analizele de teren au demonstrat că au acţionat ca vectori de transmitere căpuşele, şoarecii sau păsările. Un animal intrat în contact cu virusul are zero şanse să scape de boală sau să supravieţuiască”, afirmă Iulian Ariton.
Teoria 6: legea nu permite uciderea porcilor la suspiciunea de boală
Adevărul. „Conform legislaţiei din România, în caz de epizootii grave, autorităţile pot decide – aşa cum de altfel s-a şi întâmplat în cazul de faţă – luarea de măsuri ferme. Aceste lucruri sunt stabilite de OG nr. 42/2004 , actualizată, de HG 1.247/2002, actualizată, şi de alte norme cu caracter de ordin de ministru. Au fost unii care au zis că nu poate nimeni să le intre în curte să le ia porcul. Este o informaţie falsă. Legea permite asta, ba chiar proprietarul este obligat să asigure accesul veterinarilor, altfel acesta riscând să fie amendat sau chiar să facă închisoare. Avem de-a face cu persoane care pur şi simplu îndeamnă la anarhie, sub pretextul că boala este o invenţie şi alte bazaconii. Oamenii aceştia habar n-au despre ce vorbesc şi, mai grav, dezinformează oamenii de bună credinţă. Situaţia este foarte gravă, iar autorităţile ar trebui să ia măsuri contra celor care dezinformează. O spun ca specialist cu 30 de ani experienţă în domeniul veterinar”, spune dr Ariton.
Noul Cod Penal, la capitolul V (Infracţiuni contra sănătăţii publice), articolul 355 (Răspândirea bolilor la animale sau plante), confirmă foarte clar spusele medicului:
„(1) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase la animale sau plante ori a dăunătorilor, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli ori a dăunătorilor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Teoria 7: proprietarii nu sunt despăgubiţi sau primesc sume modice
Adevărul. „Conform prevederilor H.G. 1214/2009 modificată şi completată prin HG 484/2018, proprietarii animalelor afectate vor beneficia de despăgubiri. Aici nu e loc de întors. Au fost situaţii în trecut, de mult mai mică amploare, când statul a ezitat, iar proprietarii s-au adresat Justiţiei. Evident, au câştigat şi sumele stabilite de lege – acum sunt prevăzute 8-13 lei kilogram, în funcţie de greutatea animalului – dar şi despăgubiri aferente întârzierii plăţii. Am văzut pe internet că tot spun unii că despăgubirile ar fi de 60 de bani pe kilogram. Este o minciună ce ar putea avea resorturi politice, cred eu”, ne-a mai spus Iulian Ariton.
Se încarcă comentariile...
