Şapte tabuuri despre mămăligă. Ce lucruri îngrozitoare prevesteşte banalul aliment ţărănesc născut din porumb

Şapte tabuuri despre mămăligă. Ce lucruri îngrozitoare prevesteşte banalul aliment ţărănesc născut din porumb

Cea mai mare mămăligă din lume au făcut-o, totuşi, basarabenii FOTO shock.md

De ce nu-i bine să mănânci mămăliga direct din ceaun şi de ce se lasă făcăleţul nespălat după utilizare. Ce semnifică crăpătura de pe mijlocul mămăligii şi cum poate ajunge să fie leac pentru dragostea cu năbădăi.

Românii sunt, orice s-ar zice, unul dintre cele mai superstiţioase popoare de pe globul pământesc. De altfel, sunt destul de multe cercetările etnografice care arată că, dintre toate popoarele europene, nicăieri nu se poate afla o mai mare acumulare de credinţe şi superstiţii decât la poporul român.

„Tot ceea ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi a românului, de la cele mai de rând treburi din gospodărie şi până la cele mai simple şi obişnuite gesturi, capătă semnificaţii mistice, moştenite de la strămoşi sau împrumutate de la popoarele vecine. România este un rezervor european de superstiţii”, scria etnologul român Gheorghe F. Ciauşanu în excepţionala lucrare „Superstiţiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi şi noi”, apărută acum mai bine de un secol (1914) sub oblăduirea Academiei Române.

Românul clădeşte superstiţii pentru orice. Pentru naştere, pentru nuntă, pentru moarte, dar şi pentru lucruri banale, cum ar fi, să zicem, făcutul prozaicei mămăligi, subiect de care ne vom ocupa, de altfel, în articolul de faţă.

Tabu nr.1: Să nu mănânci mămăligă direct din ceaun

Că vorbim despre Moldova sau despre Oltenia, despre Ardeal sau despre Dobrogea, regula este clară: este cu desăvârşire interzis a se mânca mămăliga direct din vasul în care a fost preparată.

Evident, există şi câte o ameninţare concretă în sprijinul interdicţiei. În zona Moldovei (Broşteni, Suceava), „dacă mămăliga rămâne lipită în parte de ceaun atunci când se toarnă, acolo trebuie să rămână, căci alfel o să ai o mulţime de năpaste”, consemnează etnologul Artur Gorovei, în lucrarea „Credinţe şi superstiţii ale poporului român” (Editura Academiei, 1915), în vreme ce Gheorghe F.Ciauşanu scrie că, în zona Vâlcea, se crede că „cei care mănâncă mămăliga din ceaun vor face copii proşti”.

Tot Gorovei culege (la Ţepu, judeţul Galaţi) superstiţia că acela ce se ospătează din ceaun „face a sărăcie”, iar la Tătăruşi (Suceava) e semn sigur că o „dea uliul la pui”. Variaţiuni pe aceeaşi temă sunt culese de cei doi etnologi amintiţi mai înainte şi în Oltenia, Ardeal, Bucovina şi Banat.

Tabu nr.2: Să nu mănânci mămăliga de pe făcăleţ

Că-i zice făcăleţ, melesteu, culişer sau oricum altcumva, obiectul din lemn folosit la amestecarea mămăligii are şi el contribuţia lui spirituală. Bunăoară, potrivit lui Artur Gorovei, ţăranii din satul ieşean Stânca cred că „dacă mănânci mămăliga de pe melesteu te mănâncă şi pe tine lupii”, în vreme ce la Ţepu (Galaţi), un astfel de obicei este în mod sigur sursa îmbolnăvirii „de gâlci” (amigdalită).


Ba chiar la Vâlcea (după Ciauşanu) se crede că folosrea inadecvată a melesteului poate favoriza apariţia vârcolacilor. Pe de altă parte, însă, se ştie că la olteni moroii se nasc din orice, oricând, oricum, aşa că nu-i de mirare că se învârt şi prin zona mămăligii.

Tabu nr.3: Să nu tai mămăliga decât după obicei

Nici tăiatul mămăligii nu-i chiar aşa, o joacă, după cum ar fi unii tentaţi să creadă. Păi, nu! Vajnicul aliment arhaic se taie neapărat cu aţa, căci de vei folosi cuţitul îţi fuge tot norocul din casă.

Şi nici dacă o tai cu aţa nu eşti chiar aşa de sigur că eşti scutit de belele. Aflăm din lucrarea lui Artur Gorovei că la Broşteni (Suceava) este o dramă economică să tai cu aţa de jos în sus: se va scumpi groaznic porumbul. Pe de altă parte, pare o metodă bună de a influenţa piaţa dacă eşti vânzător de porumb, nu?

În total dispreţ faţă de credinţa fermă a sucevenilor, la Ţepu (Galaţi), tehnologia este contrară: mămăliga se taie de la bază în sus, căci altfel e semn că va fi secetă.

Şi asta încă nu-i tot. Prin Vâlcea se crede că şi locul de unde începe tăiatul are oareşcare efecte zodiacale, căci „dacă tai mămăliga din frunte, se ospătează altul din ea”. Unde vine „fruntea” mămăligii n-am aflat, însă un lucru se conturează ca fiind certitudine: nu-i vorba de fruntea omului, că bănuim că vâlcenii nu-şi aşează mămăliga deasupra sprâncenelor înainte să o mănânce.

Tabu nr.4: Să nu faci mămăligă la moară

O superstiţie absolut bizară circulă în partea de nord a Moldovei şi spune că este o mare prostie să facă mămăligă în incinta morii unde ai măcinat porumbul, căci îi ia dracul tot gustul.

Colportorul anomim de superstiţii nu explică, totuşi, ce caută necuratul la moară, însă, până la proba contrarie, nu putem decât să-l credem pe cuvânt şi să acceptăm că e neapărată nevoie să prepari mâncarea din mălai altundeva decât la locul măcinişului.

Tabu nr.5: Nu crăpa mămăliga, că faci drum lung

Iată un tabu legat de estetica alimentului de bază al ţăranului român. Potrivit lui Artur Gorovei, care îi citează pe sătenii din Ciulniţa (Ialomiţa), Broşteni (Suceava), Stânca (Iaşi) şi Ţepu (Galaţi), dacă mămăliga se crapă în două atunci când este turnată, atunci gospodarul sau gospodina vor avea drum greu şi lung de făcut.

Tabu nr.6: Să nu dai mămăligă caldă la câini

În caz că v-a trecut prin cap să-i daţi ceva mămăligă lui Azorel, prietenul dumneavoastră necuvântător, ar fi bine să aflaţi despre o superstiţie răspândită în toată Moldova, dar şi în numeroase alte sub-zone etnografice: „Nu-i bine să dai mămăligă caldă la câini, că turbează” (Artur Gorovei).


Strict de curiozitate, am întrebat un medic veterinar despre asta, prilej cu care am avut o cruntă deziluzie. „Câinii nu turbează de la aşa ceva, vă dau în scris. Însă alimentele fierbinţi pot afecta aparatul digestiv al animalelor”, ne-a lămurit medicul veterinar George Stan.

Tabu nr.7: Să nu mănânci mămăligă cu buburuze

Cel mai ciudat tabu legat de mămăligă este, neîndoielnic, cel care spune că dacă îţi cade o buburuză (gărgăriţă) în ceaun e bine să o scoţi repede-repejor şi să o arunci după uşă. Dar neapărat după uşă, căci altfel te pasc mari nenorociri (Artur Gorovei).

După atâtea grozăvii, un leac de dragoste mămăligăresc

Totuşi, nu credem că e cazul să cădem în neagră depresie legată de tabuurile mămăligii. Vă asigurăm că există şi alte aspecte, pozitive, legate de alimentul pe bază de mălai.

Bunăoară, în Bărăgan se crede că „fetele amorezate, când fac mămăligă şi o toarnă din căldare, pun apoi în vas apă, apoi beau, ca să iasă focul de la inimă cum iese din căldare în apă”. După aspirina săracului, poporul român a inventat, iată, şi diazepamul omului necăjit.

Vă mai recomandăm şi:

Cum au ajuns cămăşile să aibă rol de horoscop în viaţa românilor. Semnele rele arătate de izmenele luate pe dos

Superstiţii macabre. De ce refuzau doctoriile ţăranii de acum un secol: „Sunt făcute din grăsimea morţilor din spitale. Spurcăciune!”

Superstiţii macabre legate de nuntă. Despre ce semne cred românii că prevestesc moartea unuia dintre miri

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: