Vrânceanul care lucrează fierul ca pe vremea dacilor. Gheorghe Ţimiraş îi învaţă pe elevi arta prelucrării metalului cu foc, ciocan şi nicovală

Din mâinile dibace ale lui Gheorghe Ţimiraş ies adevărate capodopere de artă, chiar dacă de multe ori foloseşte ca materie primă tot felul de deşeuri pe care oamenii le aruncă la fier vechi.

Gheorghe Ţimiraş are 67 de ani şi este considerat în Vrancea singurul meşter autentic care prelucrează manual fierul vechi, la foc şi folosind ca instrumente doar ciocanul şi nicolava. Pentru artist, este o moştenire de familie, atât bunicul său, cât şi tatăl, focşăneni get-beget, fiind meşteri fierari

„Tata lucra la căile ferate, însă învăţase de la bunicul să confecţioneze obiecte de alamă. Când l-au văzut cei de la CFR ce bine se pricepe, i-au dat de lucru să facă felinare pentru staţii, care pe vremea aceea erau aprinse cu ulei de rapiţă. De la el am învăţat şi eu acest meşteşug. Iarna, copil fiind, băgam nicovala în casă şi făceam tot felul de jucării, în special maşinuţe", povesteşte meşterul.

Gheorghe Ţimiraş şi-a perfecţionat în timp tehnica şi a mers să înveţe la Şcoala de Meserii de la Galaţi, unde a practică la Şantierul Naval. În prezent este locuitor al comunei Cîmpineanca, unde îşi are propriul atelier, iar în cadrul Secţiei de Artă a Metalului de la Cîmpineanca instruieşte o clasă de 24 de ucenici, băieţi şi fete, dezvăluindu-le toate secretele acestei meserii, fiind sigur că într-o zi cineva va continua meşteşugul.

                                                                              Gheorghe Ţimiraş FOTO: Centrul Cultural Vrancea

Lucrările sale ating atât zona sacrului, referindu-ne la crucifixurile din cupru, candele, potire, dar şi zona laicului, precum gratiile din fier forjat, artistul inspirându-se din arta veche.

„Lucrez după tradiţia bizantină. Ceea ce fac are legătură cu tradiţia noastră ortodoxă. Sunt obiecte unicat, pe care le şi valorific, în funcţie de solicitări", spune meşterul fierului.

Fierul vechi, recuperat şi prelucrat

De multe ori, foloseşte ca materie primă tot felul de deşeuri pe care oamenii le aruncă la fier vechi. Dintr-o casă de bani metalică foarte veche, pe care a găsit-o aruncată, a confecţionat un cufăr metalic şi mai multe lacăte uriaşe, unul cântărind 15 kilograme, folosind ca instrumente de lucru doar dalta şi ciocanul.

Gheorghe Ţimiraş, la o expoziţie personală FOTO: Ştefan Borcea

Gheorghe Ţimiraş este prezent la toate marile manifestări tradiţionale organizate în ţară.

Spre marele său regret, niciunul dintre cei doi copii ai săi nu i-au moştenit talentul modelării fierului, dar este fericit că are cui să spună secretul prelucrării fierului. „Am câţiva elevi talentaţi, puşi pe fapte mari. Să vedeţi ce zgomot este la noi la oră, când le pun la toţi ciocanele în mâini şi ei încep să bată fierul. Mi-aş dori ca într-o zi să-mi calce pe urme unii dintre ei", îndrăzneşte să spere Gheorghe Ţimiraş.

Pentru arta sa în prelucrarea fierului, bărbatul este căutat şi de proprietarii de maşini vechi, pentru recondiţionare. Pe lângă preocupările sale de artist al metalului, Gheorghe Ţimiraş, autodidact prin excelenţă, a studiat în amănunt originea poporului român, fiind adeptul teoriei lui Nicolae Densuşianu, conform căreia întreaga civilizaţie europeană s-a dezvoltat pe teritoriul actual al ţării noastre.