Vinul din Vrancea, delicios, dar mai puţin. De ce se plâng viticultorii
0
Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile de la începutul anului, producţia de struguri pentru vin din această toamnă este mult diminuată în zona Vrancea, dar vinul va fi foarte bun.
Podgorenii din Vrancea îşi vor aduce aminte de această toamnă ca fiind una în care au făcut vin puţin şi bun. Calamităţile de la începutul anului, cu îngheţ şi zăpadă venită pe neaşteptate la sfârşitul lunii aprilie, dar şi episoadele de grindină de peste vară, şi-au pus amprenta pe producţia din acest an în Vrancea, judeţul cu cea mai mare suprafaţă viticolă a ţării dar şi cu cei mai mulţi oameni ocupaţi în acest domeniu, adică aproape 80.000 de vrânceni.
Culesul la vie se apropie de final, iar specialiştii estimează o producţie medie care nu va depăşi 7.500 de kilograme de struguri/hectar.
Producătorii sunt nemulţumiţi că după ce vor trage linie nu-şi vor putea acoperi investiţia şi nu vor mai avea bani pentru începerea unui nou ciclu de producţie. Asta din cauză că preţul strugurilor este extrem de mic, “pomană fără lumânare”, cum zic ei, în condiţiile în care au fost nevoiţi să-i vândă cu un leu/kilogram. Oamenii se plâng că recolta de anul acesta este la jumătatea din cea de anul trecut şi nu există o piaţă de desfacere.
“Lucrez două hectare şi jumătate de vie la Urecheşti. Am investit zeci de mii de lei în lucrări şi tratamente, dar nu am nicio şansă să-mi recuperez investiţia, din cauza preţului scăzut al soiurilor de struguri pentru vin”, spune Marian Postăvaru.
Din această cauză, sunt podgoreni care de la an la an renunţă să mai muncească via. O spun şi fermierii care lucrează suprafeţe de vie mai mari, care, deşi nu se plâng de producţie şi nici de preţuri, spun că se trezesc de la un an la altul tot mai singuri în podgorii. Adrian Porumb are peste 160 de hectare de vie la Jariştea şi vede cum vecinii săi renunţă să mai investească în vii.
Impozit pe vinurile de import
“În fiecare an, unii vecini nu mai pot lucra, pentru că cheltuielile sunt mari, forţa de muncă este scumpă, şi le abandonează. Ne vom trezi cu petice mari de vie nemuncită, desfiinţată, din cauza concurenţei neloiale a vinului adus de afară. Nu am înţeles niciodată de ce statul roman se vaită de bani şi nu pune un impozit pe vinurile care vin din afară. Noi ce facem cu viile noastre? Vrem doar să fie o amintire pentru generaţiile viitoare?”, este întrebarea retorică a inginerului Porumb.
Sunt şi viticultori care, deşi au obţinut o producţie foarte bună, au probleme cu forţa de muncă la cules, din cauza ajutoarelor sociale.
“Am 9 hectare de vie, din care 1,5 e pe reconversie şi anul acesta este prima dată pe rod. Producţia este foarte bună, de 10-11 tone la hectar. Calitativ strugurii sunt foarte buni, a fost un an excepţional, strugurii au ajuns la maturitatea deplină. Cu mâna de lucru foarte greu din cauza ajutoarelor sociale care se dau. Suntem mai mult ajutaţi de prieteni, cunoştinţe, rude, pentru că nu vrea să vină nimeni la cules. Îi rog cu bani şi nu vin”, ne-a spus Valentin Copaci, podgorean din Vrancea.
În Vrancea sunt 18.000 de hectare cultivate cu soiuri de vin, 4.800 de hectare de viţă de vie pentru struguri de masă, 2.000 de hectare de vii tinere şi peste 1.000 de hectare de vii hibrid.
Se încarcă comentariile...
