Vinerea Mare, ziua răstignirii lui Iisus Hristos pentru mântuirea întregii firi omeneşti

Vinerea Mare, ziua răstignirii lui Iisus Hristos pentru mântuirea întregii firi omeneşti

Jertfa lui IIsus Hristos

Astăzi este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Momentul principal al zilei este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea acestuia în mijlocul bisericii.

Ştiri pe aceeaşi temă

«Dispreţuit era şi cel din urmă dintre oameni; om al durerilor şi cunoscător al suferinţei, unul înaintea căruia să-ţi acoperi faţa; dispreţuit şi nebăgat în seamă. Dar El a luat asupră-Şi durerile noastre şi cu suferinţele noastre S-a împovărat. Şi noi Îl socoteam pedepsit, bătut şi chinuit de Dumnezeu, Dar El fusese străpuns pentru păcatele noastre şi zdrobit pentru fărădelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastră şi prin rănile Lui noi toţi ne-am vindecat.»
Profetul Isaia cap. 53, versetele 3-5 (sec. VIII î.d. Hr.)

Zilele sfântului şi marelui Post se apropie de un sfârşit binecuvântat. Creştinul ortodox, care a străbătut în chip duhovnicesc această perioadă a Triodului, se află în Săptămâna Mare, înaintea înficoşătoarei şi cutremurătoarei jertfe a Fiului lui Dumnezeu.

“Calendarul ortodox numeşte „mare” această ultimă săptămână,  a Patimilor Domnului, pentru că, aşa cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, a fost stricată tirania cea de multă vreme a diavolului, moartea a fost nimicită, cel puternic a fost legat, vasele acestuia au fost prădate, păcatul s-a ridicat, blestemul distrus, Raiul înnoit, cerul s-a deschis, oamenii cu îngerii s-au amestecat, peretele cel din mijloc al despărţiturii a fost înlăturat, Dumnezeul păcii a împăciuit pe cele de sus cu cele de jos. Mare este numită şi acestă vinere, a răstignirii lui Iisus Hristos pentru mântuirea întregii firi omeneşti. Răstignirea duce la Înviere, iar Vinerea Mare deschide calea spre Duminca purtătoare de lumină a Paştelui. Întristarea şi mâhnirea din sufletele noastre sunt înlocuite de bucuria şi pacea Învierii care se vor revărsa din belşug peste întreaga fire înnoită. Fără Răstignire nu poate exista Învierea, iar fără Învierea Domnului Răstignirea nu îşi găseşte menirea. În Cruce este prezentă taina Învierii”, spune preotul Valeriu Tufaru, de la Biserica „Sfântul Nicolae-Nou” din Focşani.

Potrivit preotului,  Paştele ortodox trebuie înţeles într-o strânsă relaţie dintre Cruce şi Înviere, între sacrificiu şi mântuire. De aceea fiecare creştin trebuie să participe cu toată fiinţa sa la marea sărbătoare a credinţei şi întâlnirii cu Hristos Cel înviat.

“Împreună răstignindu-ne cu Hristos ne facem părtaşi roadelor mântuirii, primim dumnezeiasca lumină a învierii care este şi garanţia învierii noastre. Hristos, Dumnezeu-Omul, deschide drumul către biruinţa împotriva morţii, devenind El Însuşi Cel întâi născut din morţi. Acest drum trebuie să-l urmăm în viaţa de zi cu zi şi noi, omorându-ne patimile, pornirile păcătoase şi instinctele violente, pentru a învia împreună cu Hristos şi a fi părtaţi bucuriei Raiului. Trebuie, mai întâi, să murim din perspectiva vieţii păcătoase, spălându-ne cu lacrimile pocăinţei, pentru a gusta, încă din această viaţă, roadele Învierii. De asemenea, dator suntem să împlinim poruncile dumnezeieşti şi să dobândim virtuţile, care ne scapă din stricăciune şi moarte. Moartea nu mai are stăpânire asupra Lui (Rom. VI, 9), aşa cum spune sfântul apostol Pavel”, mai spune părintele Tufaru.

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Momentul principal al zilei este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea acestuia în mijlocul bisericii. Simbolistica acestui act liturgic este special.

Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a Mânuitorului Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare. Seara se cânta slujba Prohodului iar credincioşii înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Întreaga procesiune reconstituie în chip simbolic momentul înmormântării Domnului. Astfel, Sf. Epitaf purtat de preot şi credinciosi simbolizează trupul Mântuitorului condus spre mormântul cel nou din Ierusalim oferit de Iosif din Arimatea.

După procesiunea din jurul bisericii, sf. Epitaf este aşezat în altarul bisericii, pe Sfânta Masă (care simbolizeaza mormântul), unde rămâne până sărbătoarea Înălţării Domnului.

„Punctul culminant al încercării omului de a deveni părtaş la Patimile şi Învierea Domnului se rezumă în nevoia lăuntrică de a participa la taina Sfintei Euharistii. Această participare presupune, însă, ο «conştiinţă curată», o «inimă luminată» şi dragoste faţă de semeni. Atunci vom putea rosti, împreună cu sfântul Ioan Hrisostom: Gustaţi toţi din ospăţul credinţei. Împărtăşiţi-vă toţi din bogăţia bunătăţii. Să nu se plângă nimeni de lipsă, că s-a arătat Împărăţia cea de obşte. Nimeni să nu se tânguiască pentru păcatele sale, că din mormânt iertare a răsărit. Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului. Înviat-a Hristos şi se bucură îngerii. Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte, mai spune preotul Valeriu Tufaru, de la Biserica Sf. Nicolae-Nou Focşani.

Mai puteţi citi:

Praznicele din Joia Mare: Spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Ghetsimani şi trădarea lui Iuda

În cea de-a patra zi din „Săptămâna Patimilor” sunt prăznuite patru evenimente cu semnificaţii importante. Joia Mare este ziua Cinei cea de taină, a rugăciunii Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, a trădării lui Iisus de către Iuda şi cea în care Iisus le-a spălat picioarele ucenicilor săi.

Credinţe şi superstiţii în Săptămâna Mare. Ce să faci în Miercurea Mare ca să fii ferit de boli tot anul

Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere. Credincioşii care merg miercuri la biserică află mai multe despre păcătoasa care l-a uns pe Isus Hristos cu mir, dar şi despre Iuda Iscarioteanul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: